Curtea de Apel Bucureşti (CAB) are programat, marţi, 10 februarie, mai multe dosare importante, printre care primul termen în cazul cererii de anulare a decretului privind numirea lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, depusă de avocata Silvia Uscov în 12 ianuarie, dar și cazul cererii de suspendare a hotărârii de reorganizare a ASF, depusă de 155 de angajaţi.
Avocata Silvia Uscov a depus o cerere similară, tot în 12 ianuarie, în care cere anularea unei hotărâri a Senatului prin care era numit judecător la CCR Mihai Busuioc, această cerere având însă termenul fixat pentru data de 20 martie. Anterior, avocata depusese două cereri care vizau suspendarea executării actelor administrative referitoare la cei doi magistraţi.
Avocata Silvia Uscov a înaintat, în 30 şi 31 decembrie 2025 două cereri de suspendare a executării actelor administrative prin care erau numiţi în funcţiile de judecători la CCR Dacian Dragoş, prin decret în 8 iulie 2025 de către preşedintele Nicuşor Dan, şi respectiv Mihai Busuioc printr-o hotărâre a Senatului din 24 iunie 2025.
Ambele cereri au primit termen in data de 5 ianuarie, însă în cazul Busuic instanţa a decis atunci să trimită cererea ompletului investit cu soluţionarea dosarului care îl vizează pe Dacian Dragoş, în temeiul Regulamentului de ordine interioară, aşa încât, la termenul de miercuri, 11 februarie, când instanţa judecă cererea de suspendare privindu-l pe Dragoş o va judeca, teoretic, şi pe cea referitoare la Busuioc.
În dosarul lui Dragoş fusese înregistrată şi o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Creţeanu, însă aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată. Potrivit deciziei din 15 ianuarie, soluţia referitoare la recuzarea judecătoarei poate fi atacată cu recurs, care va fi judecat o dată cu fondul cauzei.
În 30 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a amânat decizia în cazul cererilor de suspendare şi au stabilit un nou termen chiar în ziua în care Curtea Constituţională ar urma să ia o hotărâre în cazul pensiilor de serviciu ale magistraţilor, adică 11 februarie.
În schimb, celelalte două cereri depuse de avocata Silvia Uscov care au ca obiect anularea actelor de numire a celor doi judecători CCR, deşi depuse în aceeaşi zi, 12 ianuarie, au primit termene diferite: în cazul lui Dragoş, pentru marţi, 10 februarie, iar în cel al lui Busuioc, pentru 20 martie 2026.
Potrivit avocatei Silvia Uscov, cei doi judecători constituţionali nu ar îndeplini condiţiile de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învăţământul superior, însă Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca preciza, într-un comunicat de presă, că profesorul universitar Dacian Dragoş este angajatul instituţiei de învăţământ superior din anul 2002, ocupând, pe rând, funcţiile didactice de asistent, lector, conferenţiar şi profesor universitar.
Dacian Cosmin Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan în funcţia de judecător la Curtea Constituţioonală, este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El a înlocuit-o pe Livia Stanciu.
Mihai Busuic, fost preşedinte al Curţii de Conturi, propus de PSD şi susţinut de coaliţia guvernamentală, a fost votat de Senat pentru postul de judecător la CCR, el înlocuindu-l pe Marian Enache, care a deţinut şi funcţia de preşedinte al Curţii.
Tot marți, Curtea de Apel Bucureşti ar urma să ia, marţi, o decizie în cazul cererii de suspendare a hotărârii de reorganizare a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), care includea diminuări salariale şi reduceri de posturi, cerere înaintată de 155 de angajaţi ai instituţiei. Acest dosar a fost înregistrat la CAB în 13 ianuarie.
O cerere similară făcută de peste o sută de angajaţi ai Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) a fost respinsă de instanţă în 29 ianuarie, în timp ce o alta, depusă de peste 330 de angajaţi ai Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a avut câştig de cauză tot la Curtea de Apel Bucureşti, blocând aplicarea măsurilor de restructurare.
În 3 februarie, Curtea de Apel Bucureşti a amânat pronunţarea în cazul cererii depuse de 155 de angajaţi ai ASF de suspendare a Hotărârii 74 din 24 decembrie 2025, care prevedea, printre altele, restructurări de posturi şi reduceri salariale chiar şi cu 30 la sută. Această acţiune a fost deschisă pe 13 ianuarie.
Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti există o acţiune având acelaşi obiect, deschisă de alţi aproape o sută de angajaţi ai ASF în data de 28 ianuarie şi care are termen de judecată în 25 februarie.
Curtea de Apel a soluţionat până acum alte două cereri similare, una dintre ele, cea a angajaţilor ANRE, fiind respinsă de către instanţă ca neîntemeiată, în timp ce o alta, depusă la sfârşitul anului trecut de peste 330 de salariaţi ai ANCOM a fost admisă, aşa încât măsurile de reorganizare a instituţiei au fost blocate, decizia instanţei fiind executorie.
„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţiile lipsei de interes şi inadmisibilităţii, ca neîntemeiate. Respinge acţiunea, ca neîntemeiată”, potrivit soluţiei judecătorilor dată în cazul cererii de suspendare depusă de angajaţii ANRE.
Această decizie a Curţii de Apel putea fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Potrivit datelor de pe portalul instanţelor de judecată, obiectul dosarului îl constituie suspendarea executării actelor administrative – „Ord.84/17.12.2025, Dec.511/22.12.2025, Ord. 6/19.12.2025, Ord.7/19.12.2025”.
La sfârşitul anului trecut, Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză celor peste 330 de angajaţi ai Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) care au contestat concedierile şi reducerile de venituri cuprinse în măsurile de reorganizare prevăzute de Legea 145/2025 privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome. Astfel, instanţa a suspendat punerea în executare a actelor administrative, blocând în acest fel aplicarea acestor măsuri, în condiţiile în care, deşi nu este definitivă, decizia este executorie.
„Admite cererea de suspendare acte administrative formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâta ANCOM. Dispune suspendarea executării până la pronunţarea instanţei de fond a următoarelor decizii emise de preşedintele ANCOM: decizia 678/16.12.2025 prin care se identifică compartimentele şi funcţiile de specialitate, respectiv compartimentele şi funcţiile suport din cadrul ANCOM, prevăzute în organigrama de la 01.01.2025; decizia 679/16.12.2025 prin care se stabileşte şi se aprobă procedura de selecţie a personalului ANCOM în vederea încetării raporturilor de muncă ca urmare a aplicării masurilor de reorganizare prevăzute de Legea 145/2025; decizia 680/16.12.2025 prin care se aprobă reorganizarea ANCOM, respectiv organigrama şi statul de funcţii aplicabile la nivelul ANCOM de la data de 01.01.2026”, se arăta în soluţia pe scurt a instanţei, pronunţată în 30 decembrie 2025.
Potrivit aceleiaşi hotărâri, instanţa a dispus „suspendarea întregii proceduri de reorganizare ANCOM, a termenelor de preaviz şi a deciziilor individuale de concediere ce vor fi emise”, ca o consecinţă a suspendării executării deciziilor menţionate anterior. Decizia este executorie de drept, cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
În acest dosar, angajaţii ANCOM sunt reprezentaţi de Casa de avocatură Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR).