Ziua de Mucenici. Legendă, tradiții și obiceiuri pe 9 martie, ziua celor 40 de Sfinți
Ziua de Mucenici este respectată în tradiția creștin ortodoxă în fiecare an pe data de 9 martie. Considerată a fi prima sărbătoare a primăverii, ziua de mucenici amintește de cei 40 de Sfinți care au murit în numele credinței în secolului IV.
Mucenicii erau soldați creștini de diferite origini: greci, romani și armeni care au trăit pe vremea împăratului Licinius. După ce guvernatorul Armeniei a aflat de credința celor 40 de Mucenici, le-a ordonat să se lepede de Dumnezeu, pentru că, în acele remuri, cei care respectau cuvântul Domnului erau asupriți.
Aceștia au refuzat și au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre. După ce i-a chinuit, le-a poruncit să se arunce în râul Sevastiei unde urmau să aibă parte de o moarte cruntă din cauza gerului, potrivit crestinortodox.ro.
Legenda spune că în timp ce erau în apă și îndurau gerul, mucenicii au început să se roage la Dumnezeu ca să-i scape.
Rugăciunile lor au fost ascultate și apa s-a încălzit, gheața s-a topit și au apărut 40 de cununi strălucitoare.
Pentru că au fost scoși vii din lac, a doua zi, guvernatorul a poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocanele și astfel toți au murit. Pentru a nu mai rămâne nimic din trupurile lor, acestea au fost arse, iar oasele au fost aruncate într-un râu din apropiere.
Cei 40 de Sfinţi Mucenici au fost: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie.
Ziua de Mucenici. Legendă, tradiții și obiceiuri pe 9 martie, ziua lor 40 de Sfinți
Ziua de Mucenici reprezintă, pe lângă această legendă biblică, și o zi în care românii respectă o serie întreagă de tradiții și obiceiuri, iar cea mai cunoscută este pregătirea mucenicilor, cunoscuți și ca sfințișori sau bradoși care, în funcție de regiune, sunt fie mucenici moldovenești și mucenici muntenești.
În zona Moldovei, gospodinele pregătesc colaci în formă de cifra 8 care simbolizează infinitul și după coacere îi dau cu miere și cu nucă.
În Dobrogea și în Muntenia, mucenici au dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8 și se fierb în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând astfel lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici.
În Muntenia, există și un alt obicei, cel al „uitatei pentru morți”. Acesta este mucenic mai mare, în forma de om, cu gură, urechi si nas și fără ochi, care se bagă la cuptor. Iar după coacere se unge cu miere. Potrivit tradiției, acest mucenic amintește de cei care în timpul anului nu au fost pomeniți.
După ce pregătesc mucenicii, oamenii îi duc la biserică pentru a fi sfințiți, după care îi dau de pomană pentru sufletele adormiților.
Pe lângă mucenici se obișnuiește să se împartă mâncare de fasole, nuci, poame sau alune.
În satele din Bucovina, femeile împart câte un colăcel, o lumânare și un pahar cu vin.
Pe 9 martie se beau 44 de pahare de vin de „40 de Mucenici”
Pe 9 martie, bărbații obișnuiesc să consume 44 de pahare cu vin. Conform tradiției pupulare se crede că vinul le dă bărbaților sănătate și putere de muncă tot anul.
De asemenea, în tradiția creștină se mai spune că vinul vărsat reprezenta sângele celor 40 de mucenici care au murit în numele credinței.
Însă, cu toate că în religia creștină se spune că au fost 40 de mucenici, în tradiția populară se spune că trebuie să se bea 44 de pahare.
Ziua de Mucenici. Legendă, tradiții și obiceiuri pe 9 martie, ziua lor 40 de Sfinți
În dimineața zilei de 9 martie este obiceiul ca oamenii să scoată plugul în fața casei și obișnuiesc să lovească pământul cu bețe în timp ce rostesc descântece ca să vină căldura.
De asemene, în ziua de Mucenici se aprind focuri în curți, pentru a alunga spiritele rele și a aduce norocul și binele în casă. În ziua de mucenici nu este bine să se facă curățenie sau alte treburi în gospodărie. Altfel, cei care încalcă tradiția vor avea parte de ghinion tot anul și nu vor avea un pământ roditor. O altă tradiție mai spune că mâncarea care a rămas după ziua de Mucenici nu trebuie consumată a doua zi, ci trebuie să fie aruncată.
Rețetă de mucenici moldovenești
Ingrediente pentru aluat:
600 g făină; 1 ou; 25 g drojdie; puțină coajă rasă de lămâie; 30 g unt; 1 linguriță zahăr; 1/2 linguriță sare; 300 ml lapte;
Ingrediente pentru sirop
1 ceașcă zahăr; 1 ceașcă miere; 2 cești cu apă; 1/2 linguriță esență de vanilie;
Iar pentru topping aveți nevoie de 250 de nuci tocate
Modul de preparare:
Puneți făina într-un vas, iar în centrul ei adăugați drojdia dizolvată în lapte sau în apă călduță, după care adăugați uleiul, zahărul și coajă rasă de portocală.
Frământați până când aluatul prinde consistență, apoi adăugați un vârf de cuțit de sare și frământați până când obțineți un aluat elastic.
Acoperiți aluatul și îl lăsați la dospit, într-un loc cald, până când își dublează volumul.
