Zonele din București cu cea mai mare poluare fonică. Expunerea pe termen lung la un nivel ridicat de zgomot poate avea efecte negative asupra organismului.
În Capitală, există zone unde nivelul de zgomot depășește limitele impuse atât pe timpul zilei, cât și noaptea, potrivit inginerului acustic Bogdan Lazarovici.
Expunerea excesivă la zgomote puternice, pe perioade lungi, poate avea efecte negative asupra sănătății, mai exact asupra inimii, sistemului circulator și calității somnului.
Mediul urban ocupă primul loc când ne gândim la zonele în care se propagă cele mai multe sunete. În orașele mari, principalele surse de poluare fonică sunt: transportul rutier (aglomerația de autoturisme), transportul în comun (tramvaie), traficul feroviar și aerian, dar și construcțiile și întreaga industrie.
Traficul rutier este o sursă de poluare fonică gravă, care se accentuează de la an la an.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit că expunerea pe termen lung la zgomotul generat de traficul rutier ar trebui să fie sub 55 Decibeli (dB), în timpul zilei, și sub 45 dB în timpul nopții, pentru a preveni impactul negativ asupra sănătății.
La noi, în mediile liniștite, zone cu case și trafic scăzut, cartiere rezidențiale, nivelul de zgomot permis pe timpul zilei este între 40 și 50 Decibeli, evident mai scăzut pe timpul nopții. În zonele mai aglomerate, zgomotoase, cum ar fi străzile cu magazine, supermarket-uri, spații publice unde se pot desfășura diferite evenimente, nivelul de zgomot permis poate fi între 65 și 80 Decibeli.
“Oamenii ar trebui să știe că, cu cât este mai aglomerată zona în care se află sau aleg să locuiască, stradă, cartier, cu atât nivelul de zgomot este mai mare, și vorbim aici de tot Bucureștiul. În particular, pot fi zone în Capitală unde să existe un nivel de zgomot ridicat, mult peste limita maximă admisă, din cauza unui șantier unde se lucrează temporar.
Traficul rutier din București este principala sursă de poluare fonică pentru locuitori. Din păcate, de când au apărut diferite aplicații de monitorizare a traficului, iar oamenii au acces și urmează rutele de acolo, a început să se aglomereze tot orașul, chiar și străzile lăturalnice, înguste. Putem spune că nivelul de zgomot s-a cam generalizat în tot Bucureștiul. Dacă până acum câțiva ani existau zone considerate mai liniștite, deoarece cartierele rezidențiale nu au fost proiectate, initial, pentru un trafic intens, astăzi regăsim aglomerație cam în orice loc.
Există o hartă strategică de zgomot a Bucureștiului pe care a făcut-o Primăria Capitalei, care se actualizează o dată la 5 ani și care arată schimbările prin care trece orașul din punct de vedere al zgomotului, dar și care este distribuția zonelor cele mai poluate fonic”, a declarat pentru Digi24 Bogdan Lazarovici, acustician.
Harta de zgomot a Bucureștiului prezintă situația anului calendaristic precedent, pentru toate aglomerările, drumurile principale, căile ferate și aeroporturile principale.
Toate orașele mari ale României ar trebui să aibă hărți de zgomot, iar acolo să fie ilustrate, corect, problemele cu care se confruntă fiecare zonă din punct de vedere al poluării fonice. Putem nominaliza câteva zone din București mult mai aglomerate unde, evident, nivelul de zgomot este mai ridicat și unde oamenii resimt nivelul de zgomot accentuat.
“Zona Ștefan cel Mare, zona Victoriei, Constantin Brâncoveanu, Bulevardul Iuliu Maniu, Nicolae Grigorescu sau zona 1 Mai sunt locuri mai zgomotoase, potrivit oamenilor care locuiesc aici, dar și nivelului de zgomot înregistrat din cauza aglomerației traficului”, a precizat Lazarovici.
„De la un nivel al zgomotului de 120 de Decibeli, pot exista leziuni la nivelul sistemului auditiv, însă acest număr de Decibeli se produce atunci când vorbim de un zgomot foarte puternic. De exemplu, când stăm foarte aproape de o boxă de sunet în timpul unui concert.
Acest număr de decibel nu poate fi atins atunci când vorbim de zgomotul traficului rutier. Nivelul de zgomot acceptat poate fi greu definit, deoarece depinde de gradul de acceptare al fiecăruia dintre noi. Reacția fireasă a fiecărui om, atunci când aude un zgomot puternic, este să fugă sau să meargă cât mai departe de acel zgomot”, transmite inginerul acustician.
“Există și zone mai liniștite în București, unde nivelul de poluare fonică nu este atât de ridicat, iar aici vorbim de parcurile mari din Capitală precum Parcul Tineretului, Parcul Carol sau Herăstrău.
Parcurile sunt considerate locuri unde predomină liniștea, nu poluare fonică, deoarece aici zgomotul nu ajunge la același nivel ca pe marile bulevarde din Capitală. Însă, din păcate, străzile adiacente parcurilor sunt aglomerate și chiar dacă locuiești foarte aproape de un parc, nivelul de zgomot din cauza traficului rutier este și aici ridicat.
De asemenea, sunt și câteva cartiere rezidențiale mai liniștite în București, acolo unde traficul nu este atât de intens ziua și noaptea, deoarece nu sunt artere mari de circulație, doar străduțe mici, precum: cartierul Dorobanți, cartierul Pajura sau zona apropiată de Stadionul Național, sectorul 2 din Capitală”, a mai spus sursa noastră.
“Este important de precizat faptul că, oamenii, cu cât sunt mai aproape de sursa de zgomot, cu atât sunt mai expuși pericolelor. Ne putem proteja cu toții de zgomotele puternice. Dacă te afli într-o astfel de zonă, unde te deranjează sunetul, pot purta căși speciale.
Sunt modele care au capacitate de izolare fonică, rezonanță minimă în interior, care atenuează frecvențele înalte și permit, în același timp, percepția sonoră a conversațiilor și semnalelor de alarmă.
Zgomotele cu care ne confruntăm zilnic, fiecare dintre noi, ne pot afecta din punct de vedere psihic și de aici și o stare de iritabilitate atunci când petrecem ore în șir în traficul din Capitală. Zgomotul la care ne expunem zilnic poate crea stări de neliniște și agresivitate sau insomnie”, conchide Bobdan Lazarovici.