1 din 4 români sunt obezi. Lipsă de voință sau boală? Nutriționistul Teodor Mălăncioiu, despre cele mai grave probleme cu care se confruntă persoanele supraponderale
România bate record după record atunci când vine vorba despre obezitate. Conform ultimelor date colectate pe anul 2025, țara noastră ocupă un loc fruntaș în Europa, cu peste 4 milioane de persoane care au probleme cu greutatea. O cifră aproape imposibil de acceptat, dar din păcate reală. Pentru a înțelege mai bine cum s-a ajuns aici, dacă este vorba despre o boală sau despre lipsa de ambiție, despre cum afectează obezitatea viața unui om, am dezbătut acest subiect cu Teodor Mălăncioiu, profesor de spor, nutriționist și fondatorul proiectului Fastfit2424. Iată câteva detalii deosebit de interesante despre ceva ce poate credem normalitate, dar de fapt este ușa către un dezastru în domeniul sănătății.
Rata pacienţilor cu obezitate în România a tot crescut de la an la an, ajungând la 39% în 2025, din datele publicate în raportul anual al Atlasului mondial al obezităţii. În 2022, această rată era de 34% pentru România, iar acum zece ani era aproape la jumătate faţă de anul trecut. Evoluţia este una alarmantă, în contextul unui ritm de viaţă sedentar. În plus, obezitatea vine „la pachet“ şi cu alte afecţiuni, cum ar fi hipertensiune, diabet, probleme respiratorii, hormonale, infertilitate, probleme locomotorii. Nutriționistul Teodor Mălăncioiu ne-a răspuns la câteva întrebări, pentru a înțelege contextul actual din România.
1. Cum am ajuns aici, ca societate?
„Printr-o combinație de sedentarism, alimentație ultra-procesată, stres cronic și lipsă de educație nutrițională. Am ajuns să mâncăm mai mult decât avem nevoie, ne mișcăm mult mai putin, suntem mereu pe grabă și stres”, a explicat Teodor Mălăncioiu.
2. Obezitatea: lipsă de voință sau boală?
„Este o boală complexă, nu o problemă de voință. Voința nu poate compensa dezechilibre hormonale, stresul sau un mediu care favorizează îngrășarea”, susține specialistul în nutriție.
3. Ce factori, dincolo de alimentație, contribuie la obezitate?
„Dincolo de alimentație, obezitatea este influențată de sedentarism, stres cronic, lipsa somnului, probleme emoționale, program de muncă dezechilibrat, dar și de mediul social și economic. Toți acești factori dereglează hormonii foamei și favorizează acumularea kilogramelor în plus”, ne-a răspuns nutriționistul.
4. De ce mulți oameni nu se percep ca fiind supraponderali?
„Pentru că îngrășarea se produce lent, aproape imperceptibil, iar corpul ajunge să fie perceput ca „normal”, chiar dacă datele medicale arată altceva”, a transmis Teodor.
5. Ce rol joacă alimentația modernă?
„Un rol decisiv. Produsele ultra-procesate conțin mult zahăr, grăsimi și sare, dar puțini nutrienți. Ele stimulează pofta de mâncare, dereglează sațietatea și favorizează consumul excesiv”, a explicat fondatorul Fastfit2424.
6. De ce dietele „minune” sunt periculoase?
„Pentru că promit rezultate rapide, dar ignoră funcționarea reală a corpului. Pe termen lung, duc la încetinirea metabolismului, dezechilibre hormonale și cicluri repetate de slăbit–îngrășat”, a mai completat specialistul.
Până la IMC 30 un pacient este considerat supraponderal, iar ce trece de acest prag este deja obezitate. Obezitatea are impact şi în activitatea profesională a oamenilor pentru că deseori un pacient dezvoltă şi alte afecţiuni asociate acestei boli.
7. Cum afectează obezitatea sănătatea, dincolo de aspect?
„Crește riscul de diabet, boli cardiovasculare, probleme hormonale și inflamatorii. În plus, afectează încrederea în sine, starea emoțională și calitatea vieții”, a mai spus nutriționistul.
8. De ce obezitatea începe adesea în copilărie?
„Pentru că obiceiurile alimentare se formează devreme. Copiii sunt expuși excesiv la ecrane, mâncare procesată și lipsă de mișcare, iar aceste tipare se consolidează în timp”, a completat Teodor.
Până în 2030, aproape 11 milioane de români vor avea un indice de masă corporală (IMC) peste limita normală, mai arată raportul. În comparaţie, în 2010 erau sub 9 milioane de români cu IMC mărit. Acest indice evaluează starea ponderală a oamenilor prin raportul între greutate şi înălţime. Pentru un adult sănătos, indicele trebuie să fie cuprins între 18 şi 25, ceea ce înseamnă o greutate normală.
9. Ce înseamnă o scădere sănătoasa în greutate?
„O scădere sănătoasă în greutate înseamnă a pierde în medie 0,5–1 kg pe săptămână, astfel încât organismul să slăbească treptat fără să piardă masă musculară sau apă. Ideea de slăbit rapid este o capcană, pentru că kilogramele pierdute prea repede revin de obicei la fel de rapid, iar metodele extreme pot afecta sănătatea și metabolismul”, susține fondatorul FastFIt2424.
10. De ce mesajul mănâncă mai puțin și mișcă-te mai mult” nu funcționează?
„Slăbitul sănătos nu e doar calorii în minus, ci formarea între stil de viață”, mai spune Teodor.
11.Cum ar trebui abordată corect obezitatea?
„Abordarea corectă a obezității combină mese sănătoase, mișcare constantă și sprijin pentru a menține obiceiuri sănătoase pe termen lung”
12.Ce schimbări mici pot face diferența reală?
„Obiceiurile zilnice fac diferența: hidratare, mișcare și mese echilibrate. Nu există trucuri, doar alegeri bune făcute în fiecare zi. Fii răbdător cu tine și corpul tău îți va mulțumi pe termen lung”, a încheiat Teodor Mălăncioiu.
