A murit sculptorul de la Cimitirul Vesel din Săpânța. Dumitru Pop-Tincu a fost ucenicul lui Stan Ion Pătraș, cel care a fondat renumitul cimitir. Acesta i-a urmat și a continuat opera artistului, realizând crucile albastre și epitafurile vesele care au făcut celebră localitatea maramureșană.
Atitudinea veselă în fața morții era un obicei al dacilor. Aceștia credeau în viața veșnica, moartea fiind pentru ei doar o trecere într-o altă lume. Nu vedeau moartea ca pe un sfâșsit tragic, ci ca pe o șansă de a se întalni cu zeul Zamolxe.
In multe zone ale României, despărtirea de cel mort se face cu voie buna. Priveghiul este considerat ultima petrecere la care participă atat mortul, cât și cei pe care îi lasă în urma. Privind lucrurile din această perspectiva, meșterul Ioan Stan Pătraș a încercat să transpună în lucrările sale esența vieții decedatului, într-un mod mai vesel, care sa-l facă pe om să privească moartea cu mai multă ușurință.
De-a lungul vietii, artistul a avut mai multi ucenici. Cel care i-a continuat până în zilele noastre munca a fost artistul popular Dumitru Pop Tincu, care s-a stins în urmă cu două zile.
Dumitru Pop-Tincu s-a născut la data de 25 august 1955 în Săpânța, Maramureș. Încă de la vârsta de doar 9 ani, îl admira pe Stan Ion Pătraș ”unt’eșu Ion”, cum îl numea, muncind, sculptând în lemn, confecționând lucruri preponderent utilizate în casa și gospodăria maramureșeană.
A îndrăgit meșteșugul prelucrării lemnului, devennd ucenicul meșterului Ion Stan Pătraș din 1964 până în 1969. După ce a absolvit Școala Profesională de Mecanici Utilaj Greu Timișoara, a făcut armata și a lucrat în fabrică pentru câțiva ani.
Din 1977, după moartea lui Stan Ion Pătraș, Dumitru Pop-Tincu a preluat atelierul maestrului său și a devinit continuatorul acestuia, iar, până în 2020, a fost custodele Casei memoriale Stan Ion Pătraș.
Dumitru Pop Tincu a devenit tezaur uman viu în 2021.
„Având în vedere activitatea vastă și considerând că domnul Dumitru Pop-Tincu este reprezentativ pentru Săpânța-Maramureș în ceea ce privește contribuția adusă la dezvoltarea patrimoniului cultural imaterial, l-am propus în vederea obținerii titlului Tezaur uman viu, iar, în anul 2021, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial i-a acordat acest prestigios titlu. Drum lin în Lumină!”, a transmis Natalia Lazăr, lector univ. dr. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare.
”Această artă e unică şi nu se bazează pe o singură fază. Sunt trei faze de lucru. Trebuie să fii sculptor, poet şi pictor. Un pictor îşi face pictura. Un sculptor îşi face sculptura. Un poet îşi scrie poezia. Dar aici toate intră într-una. La noi în ţară încă nu s-a catalogat, să spună dacă e meşter popular ori e artă. Normal, merge spre arta naivă. Dar creaţia i-a aparţinut lui Ion Stan Pătraş“, spunea Tincu.
Creatorul crucilor vesele din Săpânţa mai are un continuator. Ion Stan Pătraș este stră-strănepotul iniţiațorului Cimitirului Vesel – mai mult, îi poartă şi numele – şi ginerele lui Dumitru Pop-Tincu.
Coincidenţa stranie face ca totul să se învârtă în jurul aceluiaşi personaj, care a iniţiat acest proiect în 1935 şi a făcut comuna Săpânţa celebră în toată lumea.
Ion Stan Pătraş are 35 de ani şi după ce a colindat umea în lung şi-n lat, căutându-şi rostul, a descoperit că ceea ce căuta el se găsea mult mai aproape decât şi-a imaginat. De fapt, pandemia l-a prins acasă şi nu a mai putut pleca. Şi pentru că nici altecva mai bun nu avea de făcut, a început să-l ajute pe socrul său la realizarea crucilor.
Deşi acum spune că-i place şi chiar se bucură de alegerea făcută, nu şi-a imaginat vreodată că viaţa lui se va aşeza în acest mod. A crezut mereu că-şi va croi un drum în viaţă prin străinătate, acolo unde şi-ar fi dorit să se stabilească. Se pare, însă, că rădăcinile sunt mai puternice decât şi-a imaginat. O „chemare a străbunilor“ în care nu credea l-a adus acasă şi face ceea ce făcea unchiul tatălui său, Ion Stan Pătraş.