Document CNSAS: Cum se asculta Metallica pe ascuns, în comunism. Discuțiile secrete FOTO

Chiar dacă acum zeci de mii de oameni se bucură de concertul Metallica de pe Arena Națională, în comunism lucrurile erau extrem de complicate pentru cei care voiau să asculte rock. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a publicat, pe Facebook, un material amplu despre relația dintre Securitate și muzica occidentală în anii comunismului.

Cum se asculta Metallica în comunism

În cenuşiul an 1989 câţiva tineri metalişti din Iaşi au ajuns în atenţia Securităţii pentru că au avut curajul să iasă în evidenţă.

Sistemul comunist a privit mereu cu suspiciune (dacă nu direct cu ostilitate) orice influenţă străină, mai cu seamă occidentală, asupra societăţii româneşti. Ca urmare, Securitatea îi supraveghea îndeaproape pe cei „infectaţi”. Românii, care comparau “tendenţios” realităţile din Occident faţă de viaţa lor de zi cu zi, erau luaţi în vizor şi urmăriţi prin metode specifice. Nu doar comentariile referitoare la sistemul politic şi libertatea din statele democratice, respectiv cele despre nivelul de trai mult superior faţă de cel autohton interesau „organele”. Preferinţa românilor către producţia cultural-artistică occidentală stârnea, de asemenea, îngrijorare.

Curentele muzicale cu mare trecere în rândul tineretului occidental (disco, pop, rock, punk) erau văzute cu ochi răi de sistem, mai ales după ce Ceauşescu a pus capăt relativei deschideri culturale a ţării din anii ’60-’70. Aceste genuri muzicale erau considerate în general drept influenţă americană – iar America era liderul taberei anticomuniste. Regimul promova în schimb muzica populară şi aşa-zisa „muzică uşoară” – un gen eteroclit, inspirat de artişti din Franţa şi Italia (ţări considerate acceptabile, până la un punct, pentru că aveau partide comuniste puternice, iar o bună parte a tineretului împărtăşea vederi de stânga).

Sigur, existau şi în România solişti şi trupe pop-rock, însă activau sub controlul atent al autorităţilor. Fuseseră „îmblânzite” prin integrarea în forme oficiale de exprimare, verificate de regim (în emisiuni de radio şi televiziune, prin participarea la Cenaclul Flacăra). Piese atent selecţionate erau înregistrate pe discuri, după ce erau acceptate de cenzură. Erau organizate şi concerte, în special prin cluburi, în cadrul cărora trupele îşi permiteau o mai mare libertate de exprimare.

O notă informativă din 7 februarie 1989 atrăgea atenţia Securităţii Iaşi. Un grup de studenţi se constituiseră într-o „organizaţie de stil Fan Club”, numită „Aspida”. Tinerii, se ştie, au fost întotdeauna cei mai deschişi la nou şi vectorul tipic al schimbărilor politice. Prin urmare, acţiunile lor cu potenţial “duşmănos” trebuiau documentate şi curmate prompt. În plus, ţinuta lor (păr lung, blugi, geci negre din piele, brăţări din piele cu ţinte metalice etc.) nu se încadra în modelul tern şi conformist promovat de regimul ceauşist. Studenţii subversivi erau adepţi ai muzicii rock, mai ales ai curentului heavy metal. Este hazliu faptul că tânăra locotenent se simte obligată să traducă termenul pentru şefii ei mai în vârstă şi, de presupus, nu tocmai la curent cu noile mode muzicale (probabil şi fără prea multe studii la bază).

Se pare că cel mai tare îi speriau pe securişti tricourile cu misterioasa literă „A” a cărei semnificaţie nu reuşiseră să o descifreze. Mai bine, probabil, fiindcă „Anarchy” le-ar fi alimentat şi mai tare ignoranţa şi paranoia. În documentul prezentat se găsesc trei menţiuni anxioase referitoare la „tricourile cu litera A”.

Interesant este şi faptul că, pe lângă postul de radio Europa Liberă, alte surse la care studenţii ieşeni ascultau muzica preferată erau posturile de televiziune din U.R.S.S. Aici politica de glasnost şi perestroika a lui Gorbaciov dusese la o deschidere fără precedent a societăţii sovietice faţă de influenţele occidentale, inclusiv cele muzicale. Dealtfel, câteva luni mai la vale, în august 1989, Moscow Music Peace Festival aducea pe scenă nume grele ale muzicii rock, precum Bon Jovi, Ozzy Osbourne, sau Scorpions.

Totuşi, spre deosebire de sovietici, autorităţile comuniste de pe plaiurile mioritice erau mai puţin îngăduitoare faţă de astfel de manifestări şi moravuri capitaliste decadente. Prin urmare, securitatea însăilează un plan de măsuri pentru a-i identifica pe „metalişti”. Mai mulţi informatori vor fi dirijaţi în mediul studenţilor şi al elevilor de liceu, pentru a stabili câţi sunt, cine sunt, unde îşi fac veacul, ce comentarii fac şi ce preocupări au. Cei identificaţi urmau să fie verificaţi, împreună cu părinţii, iar asupra lor urmau să fie luate măsuri „S” (interceptarea corespondenţei) şi „F” (investigaţii la domiciliu).

Suplimentar, şeful Serviciului I trasează sarcină ca sus-numita tov. locotenent, împreună cu un alt tânăr coleg locotenent să se infiltreze în localul frecventat de cei urmăriţi, pentru a efectua observaţii directe, sub acoperire de „consumatori” (probabil pozând ca un cuplu). Din fericire pentru rockerii ieşeni, securiştii nu au reuşit să rezolve cazul înainte de evenimentele din decembrie 1989.

Aviz tinerilor de azi, care sunt nostalgici ai regimului comunist, fără să înţeleagă cu adevărat că modelul impus de acest sistem totalitar îngrădea în mod brutal libertatea de exprimare, pe care ei o consideră de sine înţeleasă.

Documente CNSAS

Notă de măsuri

în cazul „Aspida”

a) Din informaţiile furnizate de sursa „Laur” s-a stabilit că în rândul tinerilor din municipiul Iași ar exista o organizație de stil „Fan Club” numită „Aspida”, constituită dintr-o majoritate studențească.

Cei care ar face parte din organizație sînt buni cunoscători de muzică, în special rock şi sînt influențați de curentul „Heavy Metal” (metal greu), recepţionat și prin intermediul posturilor de televiziune din U.R.S.S. și occident (n.n. însemnare ulterioară)

b) Prin măsurile întreprinse au fost identificați mai mulți „metaliști” preocupați de muzică urmînd a se întreprinde măsurile de verificare.

Nu s-a stabilit dacă dintre ei sînt tineri care fac parte din organizație deoarece sursa nu cunoaște nici un membru al organizației și nici alte date. Unii dintre „metaliști” au pseudonime.

Metaliști:

1. Titus […]

2. […] Cătălin (Olaru)

3. […] Iulian

4. […] Ioan

5. […] Cristi

6. […] Liviu – student anul ? – Facultatea de Construcții

7. […] „Andrei” – student anul ? seral, Facultatea de Mecanică

8. […] Cristi – student anul ? seral, Facultatea de Electrotehnică

9. […] Radu – elev la Lic. Național – Iași

10. […] Lucian – elev la Lic. Național – Iași

11. […] Dumitru (Titi)

12. Cristi […] – elev la Lic. Național

13. […] Alexandru

14. […] Laurențiu

15. […] Gabriel – ?!

16. […] Mihai

17. […] […]

Îşi spun „metaliști” deoarece imită moda anilor ’70 în ținută şi vestimentaţie (poartă blugi – clasici, părul mai lung, au brățări metalice, brăţări din piele cu nituri sau ghinturi).

Măsuri împotriva metaliștilor

Pentru clarificarea informaţiilor ce se deţin în legătură cu grupul „Aspida” se vor întreprinde următoarele măsuri:

1) Sursa „Laur” va fi instruită cu următoarele sarcini:

• Să stabilească care este numele real al lui Eugen (de la care a primit informația), unde locuiește, ce preocupări are, unde lucrează, ce sunt părinții.

• Să ne semnaleze ce persoane cunoaște în barul „Șcala”, să-și facă prieteni în rândul acestora (având în vedere că „Aspida” s-ar întâlni la Șcala).

Deoarece posibilitățile sale materiale nu-i permit „cheltuieli” mari, propunem recompensarea lui cu 200 (două) sute lei, din fondul CIS, pentru a intra în posesia unor date legate de „Aspida”.

• Să ne furnizeze și alte nume de elevi, studenți, tineri fără ocupație care sînt „metaliști” în vederea întreprinderii unor măsuri de identificare și verificare.

• Să stabilească care este numărul celor care fac parte din grup, unde se întâlnesc, ce activități desfășoară, cine îi conduce, cum se poate intra în grup, care sînt criteriile de selecție și participare, ce fel de legitimaţii au, dacă au stabilite consemne sau parole.

Termen: 25.02.1989

Răspunde: Lt. Mihalache I.

2) Dirijarea sursei „Romiţă” din legătura Serv. I / Lt. Neculăiță Mihai pentru a stabili:

• ce cunoaște despre „metaliști”;

• ce nume cunoaște, ce știe despre ei, care sînt preocupările lor;

• unde se mai întâlnesc cei care frecventează barul „Cina” și „Șcala”;

• dacă printre ei este vreun lider sau cineva care-și asumă acest drept.

Termen: 20.02.1989

Răspunde: Lt. Măntăluță L. / Cpt. Clătinici Gh.

3) Dirijarea sursei „Costas” din legătura Serv. I / Cpt. Cosma C-tin, pentru a stabili:

• care sînt persoanele (în special tinerii) care frecventează barul „Cina”;

• dacă sînt constituiți în grup sau în grupuri

• care este natura legăturilor, ce-i preocupă, ce preferințe și ce preocupări au;

• ce discută, despre cine, care este caracterul și conținutul acestora;

• unde se întâlnesc după ieșirea din local, în parcul din fața Teatrului Național sau cel de lângă redacția ziarului „Flacăra Iașului”.

Cei care poartă tricouri cu litera A. (n.n. – însemnare ulterioară)

Termen: 20.02.1989

Răspunde: Cpt. Clătinici Gh. / Cpt. Cenușă C-tin

4) Dirijarea sursei „Dumitrescu” din legătura Serv. I / Cpt. Cosma C-tin, pentru a stabili:

care sînt persoanele care se întâlnesc în fiecare seară în parcul de lângă redacția ziarului „Flacăra Iașului”, câți tineri sînt (elevi, studenți), unde învață sau lucrează;

• ce preocupări au;

• ce discută;

• dacă se cunosc între ei, dacă folosesc pseudonime sau porecle;

• dacă au un lider sau cineva din grup se pretinde lider;

Cine poartă tricouri cu litera A. (n.n. – însemnare ulterioară)

Termen: 25.02.1989

Răspunde: Cpt. Cenușă C-tin

5) Verificarea tuturor celor semnalați pînă în prezent și a ascendenților (sic!) lor.

Termen: permanent

Răspunde: Lt. Mihăilescu

6) Punctarea, studierea și verificarea unor elevi, studenți, tineri fără ocupație din acest grup, în vederea atragerii la colaborare.

Termen: permanent

Răspunde: Lt. Mihăilescu / Lt. Popa-Tuns Ioan

7) Cooperarea cu Lt. Maj. Statache Adrian pentru a identifica și verifica toți studenții de la I.P.I. semnalați că sînt adepți ai curentului „metalist”.

Termen: permanent

Răspunde: Lt. Maj. Statache

Se vor întreprinde măsuri de investigare și prin alte surse din rândul elevilor și studenților din legătura lt. maj. Statache A., lt. Luca, Lt. Mihăilescu, în special cei ce frecventează barurile şi restaurantele, pentru a cunoaște mediile de tineri și locurile în care se întâlnesc.

T. – permanent

9) Măsuri „S” și „F” (Investigații) pentru toți cei identificați până în prezent.

T. – permanent

R: Lt. Mihăilescu

În funcție de datele ce se vor obține se vor întreprinde măsurile ce se impun.

Of. operativ

Lt. Mihăilescu

Of. coordonator

Cpt. Morariu S.

Completare:

• Lt. Neculăiță va lua legătura cu ofițerii de la judiciar și va investiga dacă nu cunosc asemenea probleme. La fel va proceda și în discuții cu sectoriștii.

• Lt. Popa-Tuns Ioan și Lt. Mihăilescu vor face observații direct la barul „Scala” prezentându-se în calitate de consumatori. În termen de 20 zile vor efectua o recrutare din personalul barului pe această problemă. P.F.A.P.P. (n.n. – Persoane fără antecedente politice sau penale)

• Vor fi antrenate și surse din rândul foștilor condamnați de drept comun pentru cunoașterea modului de recepționare a acestui curent și în alte medii.

Nota informativă de la care a început urmărirea:

Strict Secret

Ex. Unic

Primit: Lt. Mihăilescu I.

Sursa: „Laur”

Dosar nr. 0096473/0011

Data: 07.02.1989

Notă informativă

Sursa informează că în legătură cu existența unei organizații de stil „Fan Club” numită „Aspida” a aflat de la un anume Eugen (Jeny …) care a fost internat de curând în spital (pentru a amâna plecarea în armată sau refuz de a satisface stagiul militar a recurs la un procedeu mistificator (?) prin care a indus în eroare organele medicale – pilitură de Fe la rădăcina părului urmată de o electroencefalogramă.

Organizația are ca membri o majoritate studențească.

Accesul în organizație este f. dificil, trebuie să fii un bun cunoscător de muzică rock, au legitimații. Nu se manifestă în public, nu atrag cu nimic atenția.

De cîţiva ani primesc muzică de la postul de radio „Europa Liberă”. Sursa cunoaște că membrii grupului poartă tricouri cu un A pe ele.

7.II.1989

Laur

N.O. Sursa a fost instruită să stabilească alte date legate de existența acestui grup (nr. membrilor, care sunt criteriile pentru care se intră în organizație, ce-și propun, unde se întâlnesc, cine sunt studenții sau elevii care au aderat la un astfel de grup).

Lt. Mihăilescu