Admiterea la liceu în România, un nou motiv de scandal. Ministrul spune că examenele vor fi organizate din 2027. „Examen al pilelor”

Discuțiile privind posibilitatea ca liceele să-și organizeze propriile concursuri de admitere au generat recent numeroase reacții. Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a precizat că această măsură nu este una nouă, ci este prevăzută în legislația în vigoare din 2023. Potrivit ministrului, prevederea va fi implementată începând cu anul 2027. Astfel, liceele vor avea opțiunea de a organiza concursuri proprii pentru admiterea elevilor, conform cadrului legal existent.

Ce a transmis Ministrul

Într-o postare pe Facebook, publicată miercuri, Dimian a explicat că Parlamentul a votat, prin Legea învățământului preuniversitar din 2023, că liceele pot organiza, începând cu admiterea din 2027, un concurs de admitere în clasa a IX-a – însă doar pentru cel mult jumătate din locurile disponibile.

„Nu Ministerul a propus săptămâna trecută introducerea acestui concurs. Prevederea există în lege din 2023, cu aplicare din 2027, iar Ministerul are obligaţia să pună în aplicare legea în vigoare. Nici organizarea concursului la nivelul liceului nu este o decizie luată acum de Minister. Aceeaşi lege stabileşte o diferenţă clară între Evaluarea Naţională şi concursul de admitere”, a precizat el.

Evaluarea Națională se organizează după o metodologie aprobată prin ordin de ministru – deci intră în responsabilitatea ministerului. În schimb, în cazul concursului de admitere, legea prevede că „organizarea concursului şi criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ”. Adică fiecare liceu care alege să organizeze un astfel de concurs decide singur regulile, în limitele legii.

Tocmai de aceea, explică Dimian, proiectul de ordin al ministerului conține detalii doar despre Evaluarea Națională – inclusiv supravegherea video și anonimizarea lucrărilor –, dar nu și despre concursul de admitere, care rămâne în sarcina liceelor.

El subliniază însă că dezbaterea publică a proiectului are exact rolul de a-l îmbunătăți: „Toate propunerile formulate oficial în cadrul procesului de consultare vor fi analizate, iar cele care sunt compatibile cu prevederile legii vor fi evaluate inclusiv din perspectiva integrării lor în forma finală a proiectului”.

Ministerul are, totuși, și obligații legate direct de acest concurs: legea din 2023 îi cere să elaboreze subiectele și să stabilească data desfășurării, corelată cu calendarul Evaluării Naționale – elemente care trebuie fixate din timp pentru anul școlar 2026–2027.

Apel către Parlament

Poziția lui Dimian este că, dacă politicienii au obiecții, soluția nu e să ceară ministerului să încalce legea, ci să o schimbe.

„În concluzie, educaţia nu trebuie să fie tărâmul războiului politic! Apelez la înţelepciunea parlamentarilor să continuăm buna colaborare avută până acum în cadrul celor 5 luni de mandat şi să nu mai fie lansate îndemnuri către Ministerul Educaţiei şi Cercetării la nerespectarea legii, ci să iniţieze un proiect de lege prin care să decidă, în urma unor dezbateri, dacă păstrează, amână, revizuiesc sau elimină aceste prevederi referitoare la concursul de admitere”, a scris ministrul.

„Personal, nu mă consider un susţinător al concursului separat de admitere în liceu. Nu pot spune nici că sunt împotrivă pentru că există şi anumite argumente rezonabile în această privinţă. Însă, ca ministru, părerile mele personale contează mai puţin în faţa unor prevederi legale”, a mai precizat acesta.

Dimian a amintit, de asemenea, că din data de 5 mai, ministerul nu mai poate iniția el însuși proiecte de lege sau ordonanțe de urgență, dar poate oferi sprijin parlamentarilor care vor să o facă.

După discuții purtate în această săptămână cu aleși de la mai multe partide, ministrul spune că vede o cale de mijloc realistă: „cred că se poate constitui o majoritate parlamentară în jurul iniţiativei de prorogare a termenului de aplicare a acestei prevederi legale, timp în care se poate stabili, cu răbdare şi prin dialog constructiv, calea de urmat”. Deputata Raluca Turcan s-ar fi oferit deja să pornească acest demers.

Ce prevede proiectul de metodologie

Vineri, Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică proiectul metodologiei-cadru pentru repartizarea și admiterea la liceu, împreună cu propunerea de calendar, scrie News.ro.

Potrivit MEC, liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a după ce elevii susțin Evaluarea Națională, iar liceele tehnologice și cele în sistem dual pot organiza, înainte de repartizarea computerizată, probe suplimentare de admitere.

La probele de aptitudini (pentru învățământul vocațional), la cele de limbă modernă (pentru clasele bilingve) și la cele de limbă maternă (pentru clasele minorităților) – toate existente deja – se adaugă, ca noutate, probele suplimentare pentru liceele tehnologice și probele concursului de admitere organizat la nivelul fiecărui liceu.

La acest concurs pot participa doar elevii care au obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale, după rezolvarea contestațiilor. Concursul înseamnă două probe, stabilite de fiecare liceu, pe discipline legate de profilul sau specializarea vizată, alese dintr-o listă anexată metodologiei.

Reacțiile organizațiilor: riscul de a adânci inegalitățile

Dincolo de disputa instituțională, mai multe organizații au tras semnale de alarmă.

Fundația World Vision România avertizează că o selecție suplimentară, pe lângă Evaluarea Națională, riscă să accentueze diferențele deja mari dintre copiii care au acces la resurse educaționale și cei care nu au, și cere ministerului să reanalizeze prevederea din perspectiva echității și a interesului superior al copilului.

Totodată, organizația Salvați Copiii România recomandă renunțarea la posibilitatea liceelor de a organiza examene proprii. Motivul principal este că astfel de examene ar avantaja elevii din familiile care își permit meditații și ar adânci inechitățile din sistem, mai precizează News.ro.

O consultare recentă în rândul copiilor de 10–17 ani arată că 43% dintre respondenți fac meditații, cel mai mult la nivel de gimnaziu (57%, față de 35% la liceeni). Mai mult de jumătate (55%) dintre cei care merg la meditații sunt pregătiți la cel puțin două materii.

„Odată cu adăugarea unor forme şi discipline suplimentare de examinare, ne putem aştepta ca incidenţa şi costul meditaţiilor să crească, iar echitatea admiterii în învăţământul liceal să aibă şi mai mult de suferit”, avertizează Salvați Copiii.

Organizația critică și lipsa unei evaluări de impact

„Proiectul de metodologie nu este însoţit de o evaluare preliminară a impactului, aşa încât decizia de a permite selecţia la nivelul unităţii de învăţământ rămâne o opţiune de politică publică asumată fără o cuantificare prealabilă a costurilor pe care le transferă familiilor şi fără o estimare a efectelor asupra elevilor care nu vor putea participa la concurs. În plus, introducerea concursului propriu de admitere nu se sprijină pe o evaluare a practicilor de selecţie deja existente în sistemul românesc de învăţământ”.

Un alt reproș vizează faptul că ministerul ar avea deja date pe care nu le-a analizat. Probele de aptitudini sau de limbă funcționează „de ani de zile”, inclusiv la admiterile din 2025 și 2026: „Ministerul Educaţiei dispune, prin urmare, de cel puţin două cohorte consecutive de date administrative privind cine se înscrie la aceste probe, cine este admis şi cu ce pregătire prealabilă, însă nu a publicat nicio analiză a acestora. Extinderea unui mecanism de selecţie, în lipsa evaluării mecanismelor similare aflate deja în funcţiune, transformă o generaţie întreagă de elevi în primul test al propriei politici publice”.

Momentul ales pentru consultare este și el criticat: proiectul a fost lansat pe 14 august 2026, în plină vacanță, pentru o generație care începe clasa a VIII-a pe 7 septembrie, ceea ce, spune organizația, „reduce semnificativ posibilitatea reală de participare a celor direct vizaţi”. La fel, termenele – avizarea procedurilor până la 15 septembrie și publicarea lor pe site-urile liceelor până la 1 octombrie – obligă familiile să ia decizii importante despre traseul școlar al copilului în doar câteva săptămâni, ceea ce, potrivit organizației, „contravine interesului superior al elevilor, principiu fundamental al Legii 198/2023 a învăţământului preuniversitar”.

Cât costă educația unui copil

Salvați Copiii insistă că inegalitatea există deja, pentru că pregătirea pentru examenele naționale se bazează „semnificativ” pe meditații, iar capacitatea familiei de a le plăti „influenţează major” rezultatele.

„Presiunea asupra elevilor şi familiilor lor a ajuns în punctul în care unele familii plătesc doi meditatori pentru aceeaşi disciplină, pentru a fi sigure de rezultatul copilului la evaluarea naţională. Această supralicitare a nevoii unei pregătiri superioare, pe care sistemul public e departe de a o putea oferi, măsoară nu atât ambiţia părinţilor, cât mai ales diferenţele considerabile dintre licee, atât în calitatea actului educaţional, cât şi în capacitatea de a oferi copiilor siguranţa fizică şi emoţională, cunoscând riscurile legate de violenţă, consumul de droguri şi infracţionalitate în spaţiile şcolare”, atrage atenția organizația.

Datele financiare confirmă presiunea. La finalul lui 2024, părinții plăteau în medie aproape 10.000 de lei pe an pentru meditații, after school și materiale didactice – 9.818 lei, mai exact, cu circa 3.100 de lei mai mult decât în 2021. Cele mai mari creșteri sunt la meditații (aproximativ 3.700 de lei) și after school (aproximativ 2.500 de lei). Costurile cresc și odată cu vârsta copilului: 6.803 lei în ciclul primar, 10.781 lei la gimnaziu și 12.119 lei la liceu.

Ce cere Salvați Copiii

Organizația a formulat patru recomandări:

• Renunțarea, în metodologia-cadru, la posibilitatea liceelor de a organiza concursuri proprii și păstrarea repartizării computerizate ca unic mecanism de admitere în liceele de stat, cu excepția probelor de aptitudini pentru filiera vocațională.
• Dacă totuși opțiunea se menține, amânarea aplicării ei până la publicarea unei evaluări de impact și până la o consultare structurată la nivel național cu elevii din clasele a VII-a și a VIII-a, prin Consiliul Național al Elevilor și consiliile elevilor, ale cărei rezultate să se regăsească în forma finală a metodologiei.
• Direcționarea cu prioritate a resurselor către elevii – aproape jumătate – care nu ating nivelul minim de competență: sistem de avertizare timpurie a abandonului, programe de remediere, Școala după Școală, A Doua Șansă și masă sănătoasă în comunitățile vulnerabile.
• Publicarea anuală a unui raport de monitorizare privind profilul candidaților și al elevilor admiși prin concursurile organizate de licee, ca instrument de verificare a efectelor reale ale măsurii.