Alegerile au aruncat Franța în haos. Lupte stradale în Paris, iar premierul Gabriel Attal și-a anunțat demisia
Alegerile au aruncat Franța în haos. Contrar previziunilor sondajelor, partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN) nu a devenit prima formațiune politică din Franța. De fapt, acesta a fost învins atât de partidul de stânga Nouveau Front Populaire, cât și de Ensemble, partidul președintelui Emmanuel Macron. Niciun partid nu a obținut majoritatea absolută în Adunarea Națională.
Ciocniri între poliție și manifestanți
Desigur, Le Pen și partidul său au mai suferit dezamăgiri, cel mai recent fiind înfrângerea sa din 2022 în fața lui Macron în alegerile prezidențiale, și au reușit să revină mai puternic decât înainte.
Dar, pentru moment, rezultatul a fost o pastilă amară de înghițit.
„Rezultatele sunt dezamăgitoare și nu reprezintă ceea ce doresc francezii”, a declarat Jocelyn Cousin, în vârstă de 18 ani, care venise la sediul partidului așteptându-se la o petrecere a victoriei.
La Paris, lumea a ieșit în stradă. În jurul orei 23.00 (00.00, luni, ora României) au izbucnit ciocniri între poliție și unii manifestanți în Place de la République, notează publicația Le Soir. Mai multe biciclete au fost incendiate, iar poliția antidistrugere a intervenit.
Aproximativ 8.000 de persoane au fost prezente la manifestația din Paris, potrivit datelor Poliției. Acțiuni similare au avut loc și la Bordeaux şi Lille.
Alegerile au aruncat Franța în haos
Cu 172 până la 215 deputaţi, conform primelor estimări ale institutelor de sondare, alianţa de stânga Nouveau Front Populaire (Noul Front Popular, NFP), formată din partide care nu sunt de acord pe o serie de probleme, a creat o surpriză devenind prima forţă a ţării.
La o lună după dizolvarea parlamentului, decisă de preşedintele Emmanuel Macron, tabăra prezidenţială a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, cu 150 până la 180 de aleşi, faţă de 250 în iunie 2022.
Această tripartiţie aruncă Franţa în ceaţă, la capătul unui scrutin care a mobilizat puternic alegătorii (prezenţa la vot în jur de 67%), cea mai ridicată din 1981. Pentru că fără 289 de deputaţi, ceea ce înseamnă o majoritate absolută sau chiar apropiată de aceasta, niciun bloc nu este în măsură să formeze singur un guvern.
Oricum, premierul Gabriel Attal și-a anunțat demisia.
