Preşedintele SUA, Donald Trump, şi-a intensificat duminică atacurile verbale la adresa Norvegiei, despre care a spus că este „o ţară de rahat”, afirmând că imigranţii norvegieni nu sunt bineveniţi în Statele Unite deoarece Comitetul Nobel, cu sediul în capitala Oslo, nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace, relatează Reuters.
Trump a făcut aceste declaraţii în cadrul unui miting politic din Port Huron, Michigan, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului de săptămâna viitoare.
Atribuind recentele tulburări din Franţa imigraţiei, Trump a declarat că ar primi cu braţele deschise imigranţi din anumite ţări, dar nu şi din Norvegia. „Pentru că nu am primit Premiul Nobel… Aşa că nu vreau pe nimeni din Norvegia”.
Nu există nicio indicaţie că administraţia Trump ar adopta o nouă politică oficială privind imigranţii norvegieni.
„Norvegia a devenit, de fapt, o ţară de rahat”, a spus Trump, folosind un termen pe care l-a aplicat anterior în cazul Haitiului, Libiei, Somaliei şi Yemenului.
Norvegia se numără printre ţările cu cele mai mari venituri, măsurate în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor, conform datelor Fondului Monetar Internaţional. Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a înregistrat un profit record de 1,75 trilioane de coroane norvegiene (184,3 miliarde de dolari) în prima jumătate a anului 2026.
Mai devreme în această lună, Trump a calificat faptul că nu i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace drept o „pată de neşters” asupra Norvegiei.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat la un miting, în Michigan (nord), că un acord comercial cu Canada urmează să intervină ”rapid”, în urma unei tensionări puternice a relaţiilor comerciale ale celor două ţări în ultimele luni, relatează AFP.
„Vom rezolva asta rapid. Ei sunt pregătiţi să ne dea tot ceea ce vrem”, a dat asigurări duminică, la un miting la Port Huron, în nordul Michiganului, Trump, unde a venit să-i susţină pe candidaţii republicani în alegerile de la jumătate de mandat de la 3 noiembrie.
El a justificat din nou taxele vamale aplicate produselor canadiene şi a acuzat din nou Canada de faptul că „fură neîncetat” Statele Unite.
Relaţiile comerciale ale Ottawei şi Washingtonului s-au deteriorat în august, în urma eşecului unor negocieri între cele două ţări în vederea evitării impunerii unor suprataxe în valoare de 20 de miliarde de dolari produselor canadiene – inclusiv cimentului, vinului sau croselor de hockey.
Guvernul canadian a răspuns atunci taxând produse americane importate de aceeaşi sumă şi l-a înfuriat pe Trump, care a replicat impunând noi taxe vamale, de până la 50%, altor produse.
Vineri, Casa Albă a anunţat o schimbare a listei produselor canadiene cărora le-a impus taxe de 50%, răspunzând unei cereri a senatoarei din Maine (nord), Susan Collins, care se află cot la cot în sondaje cu adversarul său democrat.
O întreprindere americană specializată în importul de mărfuri alimentare a depus marţi o plângere împotriva acestor suprataxe, apreciind că este vorba despre un „exces de putere care provoacă pagube imediate întreprinderilor americane, furnizorilor şi clienţilor lor”.
Preşedintele american Donald Trump le cere israelienilor să voteze cu Benjamin Netanyahu în alegerile legislative de marţi şi prezintă Războiul din Iran al Statelor Unite şi Israelului drept un exemplu de ”victorie comună”, relatează AFP.
„Atunci când vă duceţi să votaţi, nu uitaţi că Bibi a fost un premier războinic excepţional”, a scris duminică pe reţeaua sa Truth Social Trump.
La postul privat 14 – care a anunţat că-l susţine pe Netanyahu -, premierul în exerciţiu şi-a reiterat acuzaţiile potrivit cărora adversarii săi vor să creeze Palestina, „care ar fi o catastrofă pentru Israel”.
Netanyahu şi-a centrat campania asupra securităţii şi susţine că este singurul garant al acesteia.
Israelul este împânzit de afişe cu portretul lui Netanyahu şi sloganul „fie dreapta, fie Palestina”.
Netanyahu agită, de asemenea, ameninţarea iraniană şi-şi revendică rezultatele Războiului din Iran, pe care l-a lansat la 28 februarie împreună cu Donald Trump, care-i susţine în mod public candidatura.
„Am făcut 90% din muncă, mai rămân 10%. Cine se va ocupa de asta? Eisenkot şi Fraţii Musulmani? Nu. Doar eu pot s-o fac”, a pledat el.