Alertă în România din cauza unui gaz radioactiv cu risc cancerigen. Se află în sol și pătrunde în clădiri prin crăpături sau prin rețeaua de apă

Cercetătorii au lansat o alertă în România din cauza unui gaz radioactiv cu risc cancerigen/. Există  un risc mare pentru sănătatea publică din cauza concentraţiei mari de radon – gaz radioactiv aflat în sol, provenit din uraniul aflat în roci.

Avertismentul a fost lansat de specialiştii de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Alertă în România din cauza unui gaz radioactiv. Cum ajunge în clădiri

Radonul poate pătrunde în construcţii prin crăpăturile din fundaţie şi din ziduri sau prin reţeaua de apă şi canalizare. Această substanță reprezintă principala cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a doua cauză în apariţia cancerului pulmonar la fumători.

În Codul European de luptă împotriva cancerului se regăseşte şi recomandarea privind reducerea nivelului ridicat de radon din locuinţe sau din instituţii.

UE a adoptat în 2013 Directiva 59 Euratom, conform căreia ţările membre trebuie să ia măsuri în ceea ce priveşte expunerea la radon a populaţiei. România a adoptat în 2018 Directiva 59 Euratom care prevede măsuri pentru a limita expunerea la radon a populației. Prin aceasta s-a instituit obligativitatea de a măsura şi de a remedia, dacă este cazul, situaţiile în care radonul este un pericol pentru sănătatea populaţiei în clădirile publice: şcoli, grădiniţe, sedii de instituţii publice, teatre, cinematografe.

Care este nivelul maxim admis de radon

Nu există încă o hartă a radonului în România, dar specialiştii universității clujene au făcut măsurători parţiale în Transilvania, scrie Adevărul.

În Cluj-Napoca, cercetătorii împreună cu Primăria au verificat concentraţia de radon la şcolile şi grădiniţele din oraş. Concluzia: în una din cinci clădiri concentraţia de radon a depăşit valoarea legală.

Nivelul de referinţă maxim admis pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3.

„O astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an sau echivalentul a 16 ţigări pe zi“, arată Alexandra Cucoş-Dinu, cercetător ştiinţific gradul I şi Coordonator al Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma“ (LiRaCC), Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB.

Reglementări pentru clădirile publice de anul viitor

În România nu există deocamdată nu există normele pentru implementarea legislaţiei specifice.

Elaborarea acestora a început la Ministerul Dezvoltării, cu concursul UBB, iar termenul de realizare este decembrie 2022, astfel încât din anul 2023 aceste reglementări ar intra în vigoare.

Fiecare administrator de clădire cu acces public va trebui atunci să ia măsuri pentru măsurarea şi menţinerea nivelului de radon la nivelul legal. Prioritare vor mai fi realizarea unei hărţi de radon a României, pentru a vedea în ce zone din ţară trebuie intervenite, precum şi formarea de specialişti în domeniu.