Laburistul Andy Burnham devine sigur că urmează să fie premier, după ce obţine susţinerea a 349 din totalul de 403 deputaţi laburişti. Acesta urmează să preia şefia Partidului Laburist vineri, într-un Congres extraordinar, şi a Guvernului luni, 20 iulie.
Prim-ministrul în exercițiu, Keir Starmer, care a demisionat din funcția de lider al partidului pe 22 iunie, urmează să-și prezinte demisia oficială în fața Regelui Charles al III-lea pe 20 iulie. Ulterior, monarhul îl va însărcina pe Burnham cu formarea noului guvern.
Fostul primar al Greater Manchester Andy Burnham este sigur de faptul că-i va succeda premierului demisionar după ce a obţinut susţinerea necesară a deputaţilor laburişti, potrivit unei numărători a partidului laburist (Labour), relatează AFP.
Andy Burnham mai are de obţinut susţinerea a trei organizaţii afiliate – inclusiv a cel puţin două sindicate -, o etapă considerată însă drept o formalitate. El a primit luni susţinerea altor 27 de deputaţi laburişti, care se adaugă celor 322 de susţineri obţinutr joi, prima zi a votului.
Având în vedere că el este susţinut de 349 din totalul de 403 deputaţi din cadrul grupului parlamentar laburist, niciun alt parlamentar nu mai poate atinge pragul de 81 de susţineri necesare în vederea obţinerii şefiei partidului.
Data limită în vederea participării la acest vot este miercuri.
Andy Burnham urmează să fie instalat în mod oficial la conducerea Partidului Laburist la 17 iulie, în cadrul unui Congres extraordinar.
El urmează să se instaleze apoi la numărul 10 pe Downing Street – probabil la 20 iulie -, după ce se întâlneşte cu regele Charles al III-lea.
Fostul primar al Greater Manchester a obţinut la 19 iunie o victorie într-un scrutin parlamentar parţial, prin care a ajuns în Parlament, o condiţie pentru a intra în cursa la conducerea formaţiunii.
El a încercat în trecut să ajungă la conducerea Partidului Laburist în două rânduri, în 2020 şi 2015. După ce a revenit în Parlament, Andy Burnham a început să-şi schiţeze priorităţile la şefia Guvernului, promiţând o descentralizarea vastă, menită să relanseze creşterea economică.
Burnham, fost primar al zonei metropolitane Manchester, a anunțat intenția de a candida la conducerea Partidului Laburist după rezultatele slabe obținute de partid la alegerile locale din Anglia și cele parlamentare din Scoția și Țara Galilor din 7 mai 2024. Presiunile pentru demisia lui Starmer s-au intensificat în urma acestor rezultate.
Pe 18 mai, deputatul Josh Simmons și-a dat demisia din circumscripția Makerfield, din zona metropolitană Manchester, declanșând un scrutin parlamentar parțial care i-a permis lui Burnham să candideze. Acest aranjament a generat întrebări privind legitimitatea parcursului său politic.
Pe 18 iunie, Burnham a câștigat alegerile parțiale în circumscripția Makerfield cu 54% din voturi, având un avans de 20% față de candidatul Reform UK. Circumscripția a înregistrat un procent de 65% pentru Brexit în referendumul din 2016 și are o populație majoritar albă, conform recensământului din 2021.
Pe 22 iunie, Keir Starmer a demisionat din funcția de lider al Partidului Laburist, iar Burnham, devenit recent deputat, a rămas singurul candidat pentru conducerea partidului și, implicit, pentru funcția de prim-ministru.
Burnham nu a mai fost deputat din 2017, când a renunțat la cariera parlamentară pentru a deveni primar al zonei metropolitane Manchester. Anterior, a fost ales deputat în 2001 și a ocupat mai multe poziții ministeriale în guvernele conduse de Tony Blair și Gordon Brown. De asemenea, a candidat fără succes la conducerea Partidului Laburist în 2010 și 2015.
Succesiunile în fruntea partidului fără un scrutin în rândul membrilor de partid au mai avut loc în trecut, însă în acele cazuri succesorii erau deja membri importanți ai cabinetului. Spre deosebire de acestea, Burnham a devenit deputat cu doar o lună înainte de a fi desemnat lider, fără să fie ales în alegerile parlamentare generale din 4 iulie 2024, când Partidul Laburist a obținut o majoritate de 411 deputați din 650.
Burnham a fost ales deputat cu votul a 24.927 alegători din 45.476 prezenți la urne, într-un electorat de 77.462. Îndoielile privind legitimitatea sa sunt accentuate de lipsa unui scrutin deschis în cadrul partidului și de ambiguitatea pozițiilor sale politice, acesta fiind perceput drept un politician cu orientări mai de stânga decât Starmer, dar cu tendințe oportuniste.
O posibilă soluție ar fi convocarea alegerilor anticipate, ceea ce ar legitima mandatul noului prim-ministru. Totuși, această opțiune este puțin probabilă, având în vedere că Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă în Camera Comunelor și riscă să piardă reprezentanți în cazul unui scrutin anticipat.ecințe neprevăzute.