”Băiatul rău” din cinematografia română. Avea nume de scenă, a trăit aproape 100 de ani și a jucat cu toti ”greii”

I s-a spus că ”băiatul rău” din cinematografia română. Colea Răutu a fost unul dintre cei mai distribuiți actori din istoria cinematografiei românești. A apărut în 90 de filme, a fost un mare rapidist și a murit la aproape 100 de ani de o boală incurabilă.

Colea Răutu a jucat în zeci de filme, fiind îndrăgit mai ales în Toate pânzele sus, Nea Mărin Miliardar, Mihai Viteazul, Revanșa, Micrea, Răpirea fecioarelor, Nemuritorii sau Pistruiatul.

A avut jucat multe roluri negative, ceea ce i-a atras porecla de băiat rău. S-a spus despre el și că e „actorul care s-a născut călare” pentru că a jucat în multe filme de acțiune.

Colea Răutu s-a stins din viață la vârsta de 95 de ani, pe 13 mai 2008. Suferea de mai multă vreme de o boală incurabilă. La înmormântare au fost prezenți colegi de platou: Sergiu Nicolaescu, Mitică Popescu, Ștefan Iordache, Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, Ștefan Velniciuc, Nicu Constantin, Moica Ghiuță sau Ioana Pavelescu.

”Băiatul rău” din cinematografia română a vrut mai întâi să fie fotbalist

Se născuse ca Nikolai Rutkovski, la 28 noiembrie 1912, în Limbenii Noi, judeţul Bălţi, astăzi în Republica Moldova. Tatăl, de origine poloneză, era de profesie mecanic de locomotivă, iar mama sa, basarabeancă, era educatoare.

La 13 ani, Colea pleacă din Chişinău spre Bucureşti, va locui în gazdă la un meşter angajat la Uzinele Mociorniţa şi se încscrie în echipa de fotbal a uzinei.

Cu o voce gravă, Colea Răutu e primit în corul Operei din Cluj, iar mai apoi, în anul 1929, intră în teatru ca figurant la un festival al unei mari actriţe din acea vreme, Nelli Nicolau.

Pendulează între fotbal și teatru. Dar, când e primit în trupa de teatru Cărăbuș renunță la sport.

A cântat pe front

„Ţi-a ieşit coşaru-n drum”, creat de Gherase Dendrino, cu Colea în rol principal s-a jucat în peste 150 de reprezentaţii, fiind ovaţionat, la scenă deschisă.

În al Doilea Război Mondial, se înrolează pe front alături de Constantin Brezeanu, care juca la Teatrul “Nottara”, cei doi cântând şi încercând să ridice moralul ostaşilor armatei române. Din 1952 este actor la Teatrul Giulești.

În 1956, în chiar anul apariţiei televiziunii la noi, apare pe micul ecran într-o emisiune alături de Ioana Radu, Mia Braia şi Gică Petrescu, publicul având ocazia să îl cunoască şi să-i aprecieze calităţile artistice.

Colea Răutu a jucat cu toți marii actori ai României: Amza Pellea, Ion Besoiu, Mircea Albulescu, Gheorghe Dinică, Ilarion Ciobanu.

Cele mai cunoscute apariții

A devenit pasionat de cinema, mai ales după ce a urmărit filmele lui Boris Karloff, actor britanic celebru mai ales pentru rolurile sale din mai multe filme de groază și pentru interpretarea rolului monstrului lui Frankenstein, din anii ’30-’40 ai secolului trecut.

A urmat apoi o carieră artistică de excepţie, cu roluri preponderent negative,  jucate în peste 70 de filme româneşti, coproducţii şi străine, lăsând în cinematografia românească personaje interpretate magistral în filme ca drama „Moara cu noroc” (1955), regia Victor Iliu, rolul Sultanului Murad al III-lea, alături de Olga Tudorache, Irina Gărdescu şi Amza Pellea,„Duelul” (1981), regia Sergiu Nicolaescu, alături de Sergiu Nicolaescu şi Jean Constantin, „Căutătorii de Aur” (1986), regia Alecu Croitoru şi Sergiu Nicolaescu, alături de Ernest Maftei, „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993), regia Şerban Marinescu, rolul Traian Petrini, alături de Dorel Vişan, Gheorghe Dinică şi Ștefan Iordache

Unul dintre cele mai populare roluri a fost cel din serialul de televiziune „Toate pânzele sus!” (1986), regia Mircea Mureşan, rolul Spânu, alături de Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu.

Melodia „Hai coșar, coșar”, intrepretată de Colea Răutu, se află pe coloana sonoră a filmului „De trei ori București”, din 1967, format din trei povestiri cinematografice distincte a căror acțiune se desfășoară în București, cele trei părți fiind scrise și realizate de trei regizori diferiți: Partea I – „Întoarcerea” de Mihai Iacob, Partea a II-a – „Aterizare forțată” de Horea Popescu şi Partea a III-a – „București” de Ion Popescu-Gopo.

De asemenea, el a jucat şi în alte seriale de televiziune româneşti şi străine – „Die Lederstrumpferzählungen” (RFG, 1970), „Lupul mărilor” (Austria, 1971), „La Révolte des Haidouks” (Franţa/România, 1972) sau „Atkins” (RDG, 1985).