Banca Mondială anunță că economia României va crește cu 2,6% în 2023. Care sunt recomandările pentru țara noastră

Banca Mondială arată că economia României va crește cu 2,6% în acest an, însă sub creșterea potențială estimată pentru 2023 la 3,7%. Totuși, aceasta poate fi atinsă dacă țara face reforme structurale arată mai mulți oficial ai instituției, potrivit economedia.

Astfel, în cadrul evenimentului de prezentare a celei de-a noua ediții a „Regular Economic Report: Energizing Europe—Inclusive Growth: Inflation Chipping Away Income Gains” au apărut mai multe informații cu privire la situația economică a țării noastre.

Banca Mondială anunță că economia României va crește cu 2,6% în 2023. Care sunt recomandările pentru țara noastră

Întrebați de Economedia dacă majorările de taxe discutate în prezent de Guvern vor avea un impact asupra creșterii economice, aceștia au răspuns că ar putea exista un „efect negativ pe termen scurt”, însă trebuie să adoptăm o perspectivă pe termen lung din privința echitabilității unor facilități, iar majorările de taxe ar trebui să fie însoțite și de reforme structurale. Banca Mondială a subliniat, de asemenea, care ar trebui să fie principalele reforme realizate de România pentru a-și atinge potențialul de creștere economică.

„Ce am văzut până acum este o reziliență mai bună a economiei UE. Anul trecut, am asistat la o creștere economică, care a surprins chiar. Această reziliență a reflectat cererea internă și sprijinul fiscal semnificativ pe care guvernele l-au adoptat. Cu toate acestea, după această reziliență pe care am văzut-o anul trecut, vedem o încetinire semnificativă în UE. Și, de fapt, în zona euro, pe baza estimărilor revizuite ale creșterii PIB-ului, constatăm că producția s-a contractat de fapt două trimestre consecutive în primul trimestru, ceea ce ne plasează din punct de vedere tehnic într-o recesiune în zona euro. Ea este concentrată în economiile mari ale UE. Totuși, multe dintre statele membre înregistrează o creștere economică pozitivă în primul trimestru al acestui an, inclusiv România. Ce vedem în România, similar cu celelalte state membre, este că creșterea economică a încetinit. Asta vine pe partea de exporturi, deoarece vedem slăbiciune în zona euro, un partener major al României, vedem și o slăbiciune a consumului, care totuși este încă pozitiv, dar a avut loc o eroziune a veniturilor reale, după o inflație mare.

Pe partea pozitivă, avem o contribuție pozitivă din partea investițiilor. Per total, anticipăm pentru România ca creșterea economică să încetinească la 2,6% în 2023, de la 4,7% anul trecut. Aceasta este sub creșterea potențială pe care o estimăm la 3,7%. Prețurile la energie s-au diminuat, dar rămân cu 35% peste media anilor 2018-2021. Dar chiar și cu prețuri la energie mai mici, inflația rămâne mare și în UE, și în România. Unele cauze sunt externe. În cazul României, șocurile externe au fost exacerbate de punctele slabe ale economiei care au precedat șirul de crize. Mă refer la dezechilibrele externe ample pe care le vedem, în special problema deficitului „geamăn”, respectiv deficitul de cont curent și deficitul fiscal. Iar după ultimii ani de relaxare fiscală, fără consolidare fiscală, este greu de văzut calea de scădere a deficitului. Am constatat că, dacă România ar face un pachet complet de reforme, ar putea crește potențialul de creștere la 5,2% pentru restul acestui deceniu. Deci, de la 3,7 la 5,2%. Aceasta este în medie pe an pentru restul deceniului. Această creștere ar putea face o diferență semnificativă în ceea ce privește rata de convergență. Deci, în loc ca venitul României să ajungă la nivelul mediu al UE în anii 2040, așa cum se întâmplă în scenariul de bază, ați putea vedea alinierea standardelor de viață la nivelul UE în anii 2030”, a declarat Collette Mari Wheeler, economist senior în cadrul Băncii Mondiale, care a prezentat câteva dintre cele mai importante aspecte ale raportului.

Guvernul României pregătește un pachet de austeritate

În acest moment, Guvernul României pregătește un mega-pachet de măsuri fiscale, care are ca scop creșterea unor taxe, în principal pe consum. De asemenea, se discută creșterea contribuțiilor sociale în sectorul constructorilor și în alte sectoare. Unele dintre aceste măsuri au fost incluse în studiul Băncii Mondiale, care a fost comandat de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență. Cu toate acestea, pachetul pregătit de Guvern nu include, în același timp, reformele structurale pentru a controla cheltuielile. Vedem reforme doar pe partea de venituri, nu și pe partea de cheltuieli. Economedia a întrebat specialiștii Băncii Mondiale care cred că va fi impactul acestor măsuri asupra creșterii economice.

Recomandările de reformă ale Băncii Mondiale pentru România

Banca Mondială propune o serie de reforme pentru deblocarea potențialului de creștere pe termen lung al României, respectiv:

Îmbătrânirea
Reforma pensiilor pentru a crește echitatea și sustenabilitatea fiscală pe termen lung

Instituții
Reforme ale politicii fiscale și ale administrației fiscale pentru creșterea veniturilor la buget
Reforme bugetare pentru sporirea disciplinei și eficienței cheltuielilor publice
Reforme ale salarizării în sectorul public pentru a consolida performanța și sustenabilitatea fiscală
Reforme ale întreprinderilor de stat pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă

Incluziune
Reforme în domeniul asistenței sociale pentru consolidarea incluziunii

Ecologie
Reforme în sectorul energetic pentru a reduce dependent de combustibilii fosili și a îmbunătăți eficiența

Digital
Digitalizarea sectorului public pentru a stimula productivitatea și calitatea serviciilor publice.