Economiile insuficiente, teama de risc și lipsa cunoștințelor despre investiții îi fac pe majoritatea românilor să stea departe de instrumente financiare. Asta deși mulți sunt conștienți că acest lucru poate însemna un risc pe viitor.
Șapte din zece români, respectiv 71%, aleg să nu investească în diferite instrumente financiare, principalele motive fiind economiile insuficiente, teama de risc și lipsa cunoștințelor despre investiții, potrivit unui studiu ING Research.
Datele arată că 60% dintre respondenți sunt conștienți că lipsa investițiilor poate reprezenta un risc, în condițiile în care economiile își pot pierde valoarea din cauza inflației.
Peste jumătate dintre românii chestionați, 51%, spun că le este greu sau că abia reușesc să facă față cheltuielilor curente. Procentul este mai ridicat decât media europeană, de 44%.
Cu toate acestea, 46% consideră că nu este nevoie de o rezervă financiară foarte mare pentru a începe să investească și cred că o sumă mai mică de jumătate din venitul lunar al gospodăriei poate fi suficientă.
Doar 29% dintre români investesc în prezent în acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții sau ETF-uri, comparativ cu 41% la nivel european.
În același timp, 30% dintre respondenții din România spun că nu au investit niciodată, dar ar putea face acest lucru în viitor.
Întrebați de ce nu investesc, 40% spun că au prea puține economii, 35% invocă teama de risc, iar 33% lipsa cunoștințelor despre investiții.
Aproape jumătate dintre respondenți spun că accesul la produse mai simple sau cu costuri mai mici i-ar putea încuraja să investească.
De asemenea, 48% ar apela la un specialist pentru a înțelege mai bine conceptele legate de investiții, iar 47% pentru a compara diferite produse financiare.
În ceea ce privește raportul dintre risc și câștig, 61% dintre români ar prefera o investiție sigură, cu un randament mai redus, în locul uneia mai riscante, dar cu un potențial de câștig mai mare.
În același timp, 51% ar fi dispuși să păstreze o parte din economii investită timp de mai mulți ani, chiar dacă valoarea acesteia ar fluctua.
Percepția asupra riscului rămâne însă o provocare. Aproape jumătate dintre respondenți, 46%, spun că ar fi tentați să vândă dacă investițiile lor ar pierde 10% din valoare într-o perioadă de câteva luni.
Aurul este considerat de 58% dintre respondenți drept activul care ar putea oferi cele mai bune randamente într-un orizont de zece ani. Urmează conturile de economii, indicate de 37% dintre cei chestionați.
Totodată, 28% cred că acțiunile sau fondurile de acțiuni ar putea oferi cele mai bune randamente pe termen de zece ani.
În ceea ce privește riscul, 59% dintre respondenți consideră criptomonedele cea mai riscantă opțiune.
Studiul arată și o preocupare ridicată în privința pensiilor. Astfel, 69% dintre cei chestionați consideră că sistemul public de pensii este sub presiune.
Doar unul din trei români se așteaptă ca pensia de stat să îi acopere nevoile pe întreaga perioadă a pensionării, iar 65% consideră important să se pregătească financiar pentru acest moment.
În același timp, 37% se așteaptă ca resursele lor totale disponibile la pensie să fie suficiente.
Studiul a fost realizat de Ipsos pentru ING Research, în perioada 27 iulie – 7 august 2026, în rândul persoanelor cu vârsta de peste 18 ani din Belgia, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Spania, Elveția, Turcia și Regatul Unit.
În România, rezultatele au la bază un eșantion de 1.002 respondenți.