Bilanț DNA 2023. Procurorul-șef anunță 2.259 de dosare soluționate față de 2.087 în anul 2022. Marius Voineag: „Numărul perchezițiilor domiciliare a înregistrat o creștere”
Bilanț DNA 2023. Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Marius Voineag, a afirmat, luni, la bilanţul activităţii instituţiei că, în 2023, au fost 2.259 de dosare soluţionate faţă de 2.087 în anul 2022. El a arătat și că numărul percheziţilor domiciliare a înregistrat o creştere de la 847 la 1.257 şi a concluzionat că DNA a lucrat mai bine şi mai intens în 2023. La eveniment au mai fost prezenți procurorul general al României, Alex Florenţa, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu și ministrul Justiției, Alina Ghorghiu.
Bilanț DNA 2023. Procurorul-șef anunță 2.259 de dosare soluționate față de 2.087 în anul 2022
Marius Voineag a afirmat luni, că în ultimul an au fost încadraţi 29 de procurori.
“Ne-am dorit consolidarea instituţională prin creşterea resursei umane şi am reuşit să încadrăm 29 de procurori, fără a lua în considerare ultima procedură prin care au mai fost validati şi alţi 23 de noi procurori la începutul acestui an. În cursul anului 2023 au fost trimişi în judecată 651 de inculpaţi. Este important de menţionat faptul că a crescut semnificativ numărul inculpaţilor trimişi în judecată faţă de care au fost luate măsuri preventive de libertate. E practic o dublare de la 22 de persoane la 43 în anul 2023”, a afirmat procurorul şef al DNA.
El a precizat că a crescut nivelul de recuperare a prejudiciilor.
“Din punct de vedere al asigurării efectului descurajant prin recuperarea produsului infracţional, în anul 2023 am înregistrat o creştere semnificativă de peste 450% cu privire la efectivitatea sechestrelor pe bunuri individualizate, aspect care confirmă utilitatea dezvoltării unei structuri dedicate investigaţiilor financiare”, a explicat Marius Voineag, potrivit News.ro.
El a amintit că în 2023 au fost soluţionate 2.259 de dosare, mai multe ca în 2022.
“În ceea ce priveşte parametri cantitativi, un element cheie care reflectă creşterea eficienţei instituţiei este dat de numărul de dosare soluţionate. La nivelul anului 2023 avem 2.259 de dosare faţă de 2.087 în anul 2022. Totodată, poliţiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avut delegări în aproximativ 5.800 de dosare penale faţă de aproximativ 5.000 de dosare la nivelul anului 2022, iar specialiştii au întocmit cu 30% mai multe rapoarte de constatare. Şi numărul percheziţilor domiciliare a înregistrat o creştere de la 847 la 1.257, ceea ce indică un volum de activitate operativă în creştere, activităţi ale căror rezultate se vor vedea în viitorul apropiat”, a mai transmis Marius Voineag.
Procurorul şef al DNA a declarat că instituţia pe care o conduce a lucrat mai bine şi mai intens în 2023.
“Când vorbim de accentul pe creşterea calităţii, avem de fapt două dimensiuni. Vorbim de cazurile declanşate şi cazurile finalizate. Pentru cazurile declanşate se poate observa o revigorare a accentului pe cazuri de mare corupţie, cu titlu de exemplu, avem cea mai mare sumă de flagrant utilizată la nivelul anului trecut, 1.250.000 din istoria Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Iar în privinţa celor finalizate, am înregistrat deja o creştere la nivelul indicatorilor de calitate atât din scăderea semnificativă a numărului de restituiri, în ceea ce priveşte persoanele faţă de care s-a dispus restituirea, cât şi din reducerea numărului de achitări definitive, prin raportare la numărul inculpaţiilor judecaţi în anul de referinţă. Rezumând, DNA a lucrat mai bine şi mai intens în anul ce tocmai s-a încheiat”, a declarat Marius Voineag.
Instituția DNA, reorganizată
El s-a mai referit şi la câteva elemente de reorganizare a instituţiei.
“Un element care merită menţionat, din perspectiva reorganizării, este dat de integrarea funcţiilor suport pentru investigaţiile noastre prin crearea noului serviciu de tehnologie şi metode emergente. De asemenea, prin noul regulament de ordine interioară, am desfiinţat toate funcţiile de şef birou din cadrul structurii centrale pentru a reveni la o formă agilă de organizare specifică unei structuri operative. Pe partea de cooperare ne mândrim cu faptul că am fost implicaţi în mod activ în procesul de aderare al României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”, a mai transmis Marius Voineag.
El a precizat că DNA doreşte să devină un hub regional în materie de expertiză anticorupţie.
“De asemenea, ne-am stabilit un obiectiv de a deveni un hub regional în materie de expertiză anticorupţie. Iar în acest sens, un prim pas a fost făcut în luna decembrie, prin vizita noastră în Republica Moldova, urmând ca în luna martie a acestui an, un grup de procurori anticorupţie din Republica Moldova să participe la un schimb de bune practici cu procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţiei”, a mai declarat Marius Voineag.
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Marius Voineag, a afirmat, luni, la prezentarea bilanţului instituţiei pentru anul 2023, că este conştient că urmează un an electoral şi există riscul ca orice vor face procurorii anticorupţie să fie interpretat şi să stârnească controverse sau discuţii. El a adăugat că în acest an şi în 2024 vor putea fi evaluate mai bine rezultatele noilor politici manageriale.
Mesajul transmis de Alina Ghorgiu, ministrul Justiției
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat luni, la bilanţul DNA, că efectiv a paralizat când a citit că o doamnă judecătoare din Mangalia ar fi întrebat dacă una din victimele ucise în accidentul de la 2 Mai e în sală şi că se bucură că CSM şi Inspecţia Judiciară s-au sesizat.
Ministrul a mai spus că vrea să vadă lămuriri cât se poate de repede pe această speţă.
”Am avea un 2024 mult mai sănătos dacă nu am mai asista pasiv la concursul de invective şi atacuri la persoană la procurori, în general, şi la procurorii DNA în special (..) indiferent că îl cheamă Voineag sau altfel pe acel procuror. Este legitim să vă apăraţi sau să vă fie apărată reputaţia mai apăsat, mai prompt, mai eficient, mai repede, indiferent de unde vine atacul”, a spus Alina Gorghiu în cadrul bilanţului Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Ministrul Justiţiei a ţinut să precizeze că ”o reputaţie afectată înseamnă prejudiciu pentru justiţie, pentru DNA, înseamnă un prejudiciu în general, aşa cum prejudiciu pentru justiţie uneori poate fi generat, e drept, în puţine cazuri, de magistratul însuşi”.
Anunțul procurorului general al României
Procurorul general al României, Alex Florenţa, a afirmat, luni, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că această instituţie reprezintă un factor de speranţă pentru oamenii de bună credinţă şi este o stare de spirit. El i-a încurajat pe procurorii acestei instituţii să se ridice deasupra mizelor care nu le aparţin şi să nu se lase influenţaţi de acestea.
“Participarea la bilanţul dumneavoastră este un bun moment să reafirmăm totuşi importanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie în arhitectura sistemului nostru judiciar, aspect care poate în ultimul timp a lipsit din discursul public la nivelul la care ar fi trebuit să fie şi care trebuie reafirmat de fiecare dată cu tărie.
Într-o ţară în care corupţia a generat provocări semnificative pentru progresul societăţii, DNA reprezintă un factor de stabilitate şi de speranţă pentru toţi oamenii de bună credinţă. Munca dumneavoastră ca procurori în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu se referă doar la urmărirea penală a unor infracţiuni de competenţa dumneavoastră, ci e vorba de a proteja totuşi integritatea instituţiilor noastre publice şi de a ne asigura că fiecare cetăţean poate trăi într-o societate guvernată de statul de drept”, a declarat Alex Florenţa.
El a mai afirmat că DNA nu trebuie să fie despre un procuror sau altul, ci despre principiile durabile care i-au guvernat activitatea.
“De aceea trebuie să ne reamintim că Direcţia Naţională Anticorupţie este mai mult decât o instituţie. Ea este o stare de spirit. Este un angajament faţă de cele mai înalte standarde de profesionalism, de integritate şi conduită etică. În calitate de procurori trebuie să întruchipaţi acest spirit în tot ceea ce faceţi, atât în interiorul cât şi în afara biroului dumneavoastră sau al sălii de judecată. Şi mai ales nu trebuie să pierdeţi niciodată din vedere faptul că DNA nu trebuie să fie, în primul rând, despre un procuror sau altul, despre opinii sau trăiri personale, ci despre principiile durabile care i-au guvernat întotdeauna activitatea”, a mai transmis procurorul general.
Cătălin Predoiu a intervenit și el
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, i-a transmis luni procurorului şef al DNA să aibă în vedere şi zonele care au impact pe bugetul de stat, care temporar suferă pentru că se practică în contuinuare pe scară largă evaziunea fiscală şi ea e însoţită, invariabil, de corupţie.
El a arătat că trebuie să acordăm în egală măsură atenţie unei zone de oligarhie administrativ-financiară, adică o serie de funcţii din aparatul administrativ de stat care sunt ocupate ani de zile de aceleaşi persoane, precizând că sunt date, informaţii certificate de instituţii ale statului că avem acolo corupţie, evaziune fiscală favorizată de acte de corupţie administrativă, în special în zona vamală, în zona fiscului în general, oriunde se manipulează bani şi valori financiare.
”Aţi spus, domnule procuror şef DNA, că există încă un cost ridicat al corupţiei şi că prioritizaţi acţiunile DNA în acele zone care au un impact pe cetăţeni. E foarte bine. Vă rugăm să aveţi în vedere şi zonele care au impact pe bugetul de stat, care temporar suferă pentru că se practică în contuinuare pe scară largă evaziunea fiscală şi ea e însoţită, invariabil, de corupţie”, a spus Cătălin Predoiu, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Ministrul de Interne a precizat că în general, când a vorbit de DNA de-a lungul anilor atenţia s-a concentrat pe mediul politic şi era şi firesc.
”Ce se constată şi constat că trebuie să acordăm în egală măsură atenţie unei zone pe care aş denumi-o de oligarhie administrativ-financiară, adică o serie de funcţii din aparatul administrativ de stat care sunt ocupate ani de zile de aceleaşi persoane, iar unele dintre ele capătă sentimentul impunităţii”, a subliniat Predoiu.
