Centrul francez de cercetare științifică a raportat că ciuperca necesară pentru a face brânza preferată a francezilor – Penicillium camemberti – este îngrozitor și periculos de lipsită de diversitate genetică și ar putea să dispară complet. Așadar…celebra Camembert ar putea să dispară definitiv
Acest lucru se datorează faptului că fabricarea brânzei industriale a devenit dependentă de o tulpină a ciupercii, mai degrabă decât de utilizarea ciupercii viguroase, multicolore din trecut.
Până în anii 1950, brânzeturile Camembert aveau mucegai gri, verde și portocaliu, aparent, dar apoi, industria alimentară a vrut camembert alb și catifelat. Iar iuperca albinos pe care a selectat-o în acel moment nu se poate reproduce cu alte tulpini.
Acum, mutațiile înseamnă că ciuperca își pierde și capacitatea de a se reproduce asexuat, punând în pericol întreaga producție de brânză.
De fapt nu este vorba doar de camembert; roquefort se confruntă cu o amenințare echivalentă.
În cazul acesteia însă, o brânză similară, bleu de termignon are o ciupercă suficient de bine înrudită care ar putea ajuta la revigorarea roquefortului, dar nu există nicio soluție în vedere pentru camembert, cel mai prețios export al Normandiei.
Brânză Camembert, brânză clasică din lapte de vacă din Normandia, denumită după un sat din această regiune; interiorul său caracteristic, cremos, de culoare ivoar și suprafața albă pufoasă, asemănătoare cu cea a brânzei Brie, rezultă din mucegaiul Penicillium camemberti cu care este tratat cașul.
Camembert este de obicei modelată în discuri de 11 cm în lățime și 4 cm în grosime; prin acțiunea mucegaiului, se coace în șase până la opt săptămâni. Aroma variază de la ușoară la puternică pe măsură ce brânza se coace.
Camembert este exportat în întreaga lume și imitat în multe țări, deși prototipul din Normandia, care datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, rămâne de neegalat. Brânzeturile de la fermele de lângă Vimoutiers sunt deosebit de apreciate.
Camembert poate fi făcut din lapte de vacă pasteurizat sau nepasteurizat. Laptele este amestecat cu o cultură de drojdie înainte să fie închegat, permițând culturii să se răspândească și să favorizeze dezvoltarea crustei.