Când este Ignatul? În noaptea de 19 spre 20 decembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc „Sfântului Ignat”. Legenda din popor spune că în acea noapte porcii se visează cu mărgele roșii la gât. Astfel ei își visează sfârșitul. De Ignat, este ziua în care se sacrifică porcii pentru a avea bucate proaspete de Crăciun.
La țară, ritualul de Ignat începe dis de dimineață și convoacă întreaga familie, fiecare membru având câte ceva de făcut. Sunt foarte multe lucruri de făcut, care până seara trebuie terminate. După tăierea porcului, ritualul de sacrificare se încheie cu o masă comună numită „pomana porcului”.
Legenda spune că „dacă nu tai porcul la Ignat, nu-i mai merge bine”, „după Ignat, porcul slăbește”.
Ziua de Ignat este una plină de tradiții, mai ales în zonele rurale. Dar nu toată lumea taie porcul de Ignat. În unele zone, animalul se sacrifică a doua zi după Crăciun, pentru că până atunci e post.
Se spune că porcul care nu e tăiat până de Ignat nu se mai îngrașă și nu mai mănâncă.
În această zi nu trebuie să coși, pentru că hainele cusute de Ignat îl vor împunge pe cel care le poartă.
Nu în ultimul rând, de Ignat, femeile pisează grâu ca să aibă până la Crăciun. Fac un fel de turte, numite „cârpele Domnului Hristos”, pe care le mănâncă în Ajunul Crăciunului cu miere şi nuci. Pentru sporul casei şi pentru sănătate, din bătrâni s-au împământenit câteva obiceiuri.
De Igant, oamenii de la sate nu muncesc pentru a avea noroc la păsări. Când se taie porcul, sângele amestecat cu făină se mănâncă. Se crede astfel că bolnavii se însănătoşesc.
Tot cu sânge se însemnează copiii pe frunte ca să fie rumeni şi sănătoşi. Dacă în inima porcului tăiat se găsea mult sânge „îngheţat”, era semn că stăpânul va avea noroc la bani. Cei care au ajutat la tăiat primesc pomana porcului, de la care este nelipsita ţuică fiartă. Când tai un porc negru, e bine să opreşti sângele într-o strachină cu zer. După ce se usucă, se macină şi se afumă copiii, să le treacă de guturai şi sperietură.