Ce diferențe există între făina de grâu și cea din insecte. Opinia unui expert
Ce diferențe există între făina de grâu și cea din insecte, a explicat profesorul universitar Petru Alexe, fostul decan al Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor din Galați, unul din cei mai buni și mai premiați specialiști în inginerie alimentară din România.
Făina de grâu nu are egal în panificație, dar prezintă un dezavantaj pe care făina din insecte nu îl are. În schimb, există riscul ca insectele folosite pentru producerea făinii să prezinte risc alergenic și să fie infectate cu virusuri și bacterii, a explicat specialistul pentru Adevărul.
Ce diferențe există între făina de grâu și cea din insecte. Avantajele și dezavantajele
Studiile științifice au demonstrat că proteinele de origine animală sunt cele mai bune. Ele asigură un raport echilibrat și în cantitate, și în calitate.
Înlocuitorii acestor proteine care sunt din zona vegetală nu asigură aminoacizii esențiali în cantitățile stabilite de Organizația Mondială a Sănătății.
„Produsele obținute din insecte aduc un aport proteic major, dar anumite studii invocă un dezechilibru între aminoacizi, în special metionină și glizină, comparabil cu laptele de soia”, a explicat fostul decan al Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor din Galați.
Făina de insecte este o făină hiperproteică, pentru că are o cantitate mai mare de proteine. În schimb, făina de grâu are un ușor dezechilibru la acest capitol. Aceasta este utilizată în special în panificație datorită amidonului pe care îl conține.
„Sistemul reulogic al pâinii este dat de proteina numită gluten. Structura și învechirea pâinii este dată de starea amidonului. Nicio proteină din insecte nu poate înlocui proprietățile formidabile de formare vâscoelastică a făinii de grâu. În schimb, fâina de insecte poate fi folosită pe alte zone, ca adaosuri în paste, mâncăruri și inclusiv în dulciuri”, ține să sublinieze profesorul Petru Alexe.
Risc de alergii și îmbolnăvire cu bacterii
În total, ar fi vorba de câteva sute de insecte, dacă nu chiar mii, dacă luăm în considerare și mediul marin, care ar putea fi folosite în alimentație.
„Aceste insecte pot fi purtătoare de germeni microbiologici, asta însemnând bacterii și virusuri care pot afecta sănătatea umană. Tocmai de aceea recomandarea noastră este ca aceste insecte să fie tratate termic foarte bine fie în fabrică, în ciclul de producție, fie la nivel gastronomic. Ideea este să hrănim, nu să îmbolnăvim lumea”, susține profesorul Petru Alexe.
