Ce variante de consum sunt mai ieftine pentru cetăţeni. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată diferențele dintre full electric sau mix energetic (cu sau fără termoficare).
Primul studiu privind convertirea energetică a unui oraș din România în full-electric, realizat de Asociația Energia Inteligentă, la solictarea ACUE, arată că din trei scenarii analizate (full electric, Mix energetic cu și fără termoficare), scenariul full electric ar aduce cele mai mari creșteri de costuri cu energia pentru populație, în următorii 25 de ani, precizează Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
◦ reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A
◦ amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile publice și private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii și acoperirea parțială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producției:
◦ amplasarea de panouri termosolare pe acoperișurile publice și private care să producă ACM, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică.
◦ reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A
◦ amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile publice și private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii și acoperirea parțială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producției:
◦ amplasarea de panouri termosolare pe acoperișurile publice și private care să producă ACM, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică.
◦ eliminarea gazelor naturale din mixul energetic al orașului și înlocuirea cu energie electrica pentru încălzire, apa caldă menajeră (ACM) și preparare hrană.
◦ convertirea totală a mobilității urbane pe mașini electrice, atât la nivelul transportului urban, cât și a celui privat.
◦ reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A
◦ amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile publice și private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii, și acoperirea parțială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producției:
◦ amplasarea de panouri termosolare pe acoperișurile publice și private care să producă ACM, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică.
◦ reducerea masivă a cantității de gaze naturale din mixul energetic al orașului și înlocuirea cu energie termică prin reconstruirea parțială a sistemului de termoficare, în folosirea pompelor de căldură în zonele marginale ale imobilelor unifamiliare și folosirea energie electrice pentru noile zone de consum pentru încălzire.
◦ convertirea parțială a mobilității urbane pe mașini electrice, atât la nivelul transportului urban, cât și a celui privat.
În toate scenariile, rolul de autoproducător al energiei electrice și termice și reabilitarea termică a clădirilor, este propus să fie realizată de către Primărie, pentru a exista o abordare sistematică, cu recuperarea investițiilor din impozite și alte tarife. În toate scenariile sunt necesari 25 de ani pentru a converti energetica actuală a orașului.
Investițiile estimate a fi realizate de către Municipalitate se prezintă, astfel:
• Scenariul 1 : 340 – 440 mil euro
• Scenariul 2 : 512- 656 mil euro
• Scenariul 3 : 373 – 474 mil euro
Investițiile medii estimate a fi realizate în medie de către fiecare gospodărie se prezintă, astfel:
• Scenariul 1 : 1 – 2 mii euro
• Scenariul 2 : 5 – 15 mii euro
• Scenariul 3 : 4 – 10 mii euro
Analizând costurile medii cu energia + impozitele achitate pentru aplicarea politicilor energetice pentru scenariile considerate în orașul unde s-a realizat analiza, se desprind următoarele:
• în toate scenariile costurile cu energia și combustibilii, vor crește în următorii 25 de ani cu 44% – 130%
• în următorii 12 ani costurile cu energia și combustibilii, sunt cu 14% – 25 % mai mici pe situația existentă în prezent, față de aplicarea oricăroara dintre scenariile 1, 2 sau 3. Perpetuarea situației din prezent riscă să aducă costuri duble cu energia în următorii 25 de ani, cu 20% – 36% mai mari decât oricare din scenariile analizate.
• costurile cele mai ridicate se obțin în situații trecerii tuturor consumurilor pe electric (Scenariul 2). În primii 12 ani cetățenii trebuie să plătească cu până la 224 de euro/an în plus față de situația actuală (cu 14% mai mult decât ar trebui să se achite dacă se păstrează situația actuală), în perspectiva anului 2050 cetățenii urmează să achitte cu cca 600 euro/an mai puțin (20% mai puțin decât ar trebui să se achite dacă se păstrează situația actuală)
• costurile cele mai scăzute se obțin în situația trecerii parțiale pe mașini electrice, încălzirii cu pompe de căldură a clădirilor noi și a unor case individuale, dezvoltării unor rețele de termoficare etc. (Scenariul 3).
Chiar dacă în primii 10 ani cetățenii ar trebuie să plătească cu până la 470 de euro/an în plus față de situația actuală (cu 25% mai mult decât ar trebui să se achite dacă se păstrează situația actuală), în perspectiva anului 2050 cetățenii urmează să achitte cu cca 1276 euro/an mai puțin (36% mai puțin decât ar trebui să se achite dacă se păstrează situația actuală) și cu 518 euro/an mai puțin față de scenariul trecerii consumurilor pe electric (19%)