Ce vrea să obțină România la Summitul NATO de la Ankara. Apărarea țării noastre, miza oficialilor români

România merge la Summitul NATO de la Ankara cu scopuri bine definite. Nicușor Dan și ceilalți oficiali români vor avea întâlniri pentru a obține sprijin pentru dezvoltarea industriei de apărare și, mai ales, pentru mărirea capacităților militare pe flacul estic.

Mizele României la Summitul NATO de la Ankara

Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării și al Transporturilor consideră că este „foarte important” să se discute mai mult despre consecințele războiului din Ucraina asupra statelor din estul Europei.

Întrebat care sunt așteptările României de la summitul NATO care va avea între 7-8 iulie la Ankara, în Turcia, ministrul interimar al Apărării a declarat:

„Mărirea capacităților pe flancul estic, continuarea sprijinului pentru industria națională de apărare din fiecare țară. Există o agendă transmisă înainte din partea NATO pentru toate țările, care se referă în principal la menținerea scopului de ajunge la 5% din PIB, bani pentru apărare în fiecare țară, unde noi stăm în grafic deocamdată.

Există, de asemenea, o discuție care începe să fie din ce în ce mai consistentă cu privire la preocuparea fiecărei țări de a avea capacitate să producă pe teritoriul național, capabilități necesare înarmării Europei. Ce am făcut noi prin SAFE ne pune într-o poziție acceptabilă”, a spus Radu Miruță la Digi24.

El a mai completat că „România e o țară care de 30 de ani avea industra națională de apărare destul de amorțită”:

„Condițiile pe care noi le-am pus prin SAFE ca ceea ce achiziționează Armata Română, o bună parte, să se producă pe teritoriul național, înseamnă, de fapt, capacități noi de producție, fabrici de producție în România, ceea ce ne ajută strategic și pe noi la Ministerul Apărării, ajută economic și România”, a punctat Miruță.

Retragerea trupelor americane

Oficialul a afirmat și că „este foarte important pentru România să se conștientizeze și să se discute mai mult despre consecințele războiului din Ucraina și în țările de pe flancul estic. Ceea ce se întâmplă în Ucraina cu războiul pornit de Rusia aduce consecințe și la noi”.

Despre amenințările de retragere a mai multor trupe americane din Europa ale președintelui american Donald Trump și despre cum ar putea fi afectată România dacă le va pune în practică, Miruță a spus:

„Eu nu pot să răspund nici măcar ca opinie în locul președintelui Statelor Unite, care decide cum își retrage sau cum își rotește trupele. Evident că cu cât este o prezență militară mai mare în Europa, în special în flancul estic, cu atât este mai descurajator. Descurajarea se face atât cu prezență militară, cât și cu tehnică.(…) Putem doar să observăm, nu putem noi să influențăm”.

Investiţii suplimentare pentru protejarea Flancului Estic

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, declară că România va pleda, în cadrul Summitului NATO de la Ankara, pentru investiţii suplimentare în ce priveşte protejarea Flancului Estic al alianţei.

Ţoiu a menţionat că România va susţine obiectivele stabilite în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării: creşterea capabilităţilor, din perspectiva securităţii maritime, dar şi pe Flancul Estic, precum şi reafirmarea angajamentului pentru securitatea colectivă.

“Vorbim de continuarea sprijinului aliat pentru rezilienţa necesară în războiul de agresiune nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Este interesul de securitate al României ca la graniţa noastră războiul să se termine cu o pace sustenabilă şi durabilă. (…)

Vom discuta şi despre ameninţările hibride. Aici, inclusiv relaţia bilaterală cu Canada este foarte importantă, pentru că atât în interiorul NATO, cât şi al UE, este foarte important nu doar să creştem conştientizarea privind riscurile hibride, ci şi capacitatea noastră de a preveni şi de a răspunde la asta” , a spus ea.

Ţoiu a subliniat importanţa investiţiilor suplimentare pentru protejarea Flancului Estic şi a menţionat că acest lucru va fi susţinut la Summit-ul de la Ankara, în cadrul întâlnirii miniştrilor de Externe şi de Apărare.

“În ceea ce priveşte riscurile care sunt generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în formatul aliat această discuţie este una prezentă încă de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, atât în ce priveşte riscurile de securitate privind incursiunile de drone, efectul pe care îl are războiul de la graniţă noastră, cât şi o mai bună pregătire în format aliat pentru a putea să avem capacitatea comună de descurajare.

Este foarte important acest Summit de la Ankara, pentru a reafirma Articolul 5 şi angajamentul comun pentru securitatea colectivă”, a precizat ea.