Comisia Europeană ar putea modifica limitele datoriei publice și ale deficitelor bugetare din țările UE până la final de an
Comisia Europeană este pe cale să modifice limitele datoriei publice și ale deficitelor bugetare, lucru cerut și de premierul Marcel Ciolacu pentru România, asta după ce miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene au convenit sâmbătă asupra unei reforme fiscale privind deficitele bugetare și datoriilor publice, urmărind finalizarea unui acord până la sfârșitul anului.
Comisia Europeană ar putea modifica limitele datoriei publice și ale deficitelor bugetare
Miniştrii europeni de Finanţe au susţinut sâmbătă un calendar care prevede reformarea regulilor fiscale din UE până la sfârşitul anului, încercând să echilibreze reducerile datoriilor cu investiţii adaptate necesităţilor fiecărei ţări, transmite Reuters.
„Poate fi o provocare, dar… preşedinţia spaniolă se angajează să respecte acest interval de timp şi chiar astăzi am schiţat modalitatea să o facem, „camino fiscal”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, într-o conferinţă de presă.
Dombrovskis se referea la ”camino de Santiago” sau drumul Sfântului Iacob, un celebru pelerinaj catolic la altarul apostolului Iacov din catedrala Santiago de Compostela, oraşul din nord-vestul Spaniei în care au avut loc discuţiile.
Normele fiscale din Uniunea Europeană susţin valoarea monedei euro utilizate de 20 de ţări şi stabilesc o limită pentru deficit bugetar de 3% din PIB şi o limită pentru datoria publică de 60% din PIB. Cu toate acestea, majoritatea ţărilor UE depăşesc aceste limite, deoarece doi ani de pandemie de COVID-19 şi criza preţurilor energiei au necesitat ambele cheltuieli guvernamentale masive.
În consecinţă, Comisia Europeană şi guvernele UE discută modificări ale cadrului care ar ţine cont de diferenţele mari de nivel al datoriei şi de creşterea economică între ţările UE, garantând în acelaşi timp egalitatea de tratament.
Tensiuni între Germania și Franța
Principala confruntare este între Germania, care vrea criterii de referinţă anuale de reducere a datoriilor, care să fie aceleaşi pentru toţi, şi Franţa, care consideră că modalităţile de reducere a datoriilor negociate individual sunt calea de urmat şi că politicile unice nu funcţionează.
La complexitatea discuţiilor se adaugă nevoia de a oferi stimulente guvernelor pentru a investi în tranziţia verde şi digitală a economiilor lor şi nevoia de cheltuieli mari pentru apărare după invazia Rusiei în Ucraina. Ministrul spaniol de Finanţe Nadia Calvino a declarat că Spania, care deţine preşedinţia rotativă a UE până la sfârşitul anului, urmăreşte un acord iniţial la următoarea reuniune a miniştrilor de finanţe din octombrie, dar că ar putea fi necesare mai multe discuţii. Ea a spus că 70% din textul noilor reguli a fost convenit în lucrări tehnice din timpul verii.
”Acum a venit momentul să căutăm un compromis, care va trebui să găsească echilibrul corect între căile durabile de reducere a datoriilor şi asigurarea spaţiului fiscal necesar pentru investiţii, precum şi stimulente pentru reforme structurale”, a spus Calvino.
România a cerut de la începutul lunii schimbarea țintei de deficit bugetar
Premierul Marcel Ciolacu a spus la începutul lunii că a identificat „o anumită flexibilitate” a oficialilor europeni cu privire la schimbarea țintei de deficit bugetar, asumată de România la 4,4% din PIB, de atingerea căreia depinde primirea celei de a treia tranșe din PNRR, de 2,8 miliarde de euro.
Ținta de deficit de 4.4% nu poate fi atinsă din cauza eforturilor pe care România le-a făcut pentru susținerea Ucrainei, aflată în război direct cu Rusia invadatoare, și a Republicii Moldova, supusă unui război hibrid, a explicat premierul.
Marcel Ciolacu a spus că, din estimările făcute de România, ajutorul pentru Ucraina şi Republica Moldova depăşeşte 3,5% din PIB, iar după estimările Comisiei se încadrează la 1,5%, neintroducând asumarea României pentru creşterea bugetului pentru apărare de la 2% la 2,5%.
„Este evident că în urma efortului României de a susţine Republica Moldova şi ucraina şi ca şi ţară cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, aflată într-un conflict armat cu Rusia, că avem influenţe negative, de la asigurări, de la dobânzile pentru împrumuturi, pentru că suntem o ţară cu un risc mai ridicat, faţă de Austria, de exemplu. Comisia a înţeles tot acest context”, a declarat vineri premierul Marcel Ciolacu după mai multe întâlniri cu oficialii de la Bruxelles.
El a precizat că România nu poate veni anul acesta cu un deficit mai mare decât cel de anul trecut, de 6,2%, şi cu un deficit micşorat cu mai puţin de 0,5%. „Ne menţinem ceea ce ne-am asumat cu toţii, politic, ca bugetul de apărare să rămână anul acesta 2,5%.”
„Suntem singurul stat european sub un acord cu Comisia pentru descreșterea deficitului. Există o flexibilitate în acest moment privind un nou plan cu privire la deficit. Apoi, Comisia va propune Consiliului această nouă renegociere. Am găsit o flexibilitate și o înțelegere a contextului întreg, atât la președinta Comisiei, la președintele Consiliului cât și la președinta Parlamentului European”, urmând ca o decizie să fie luată până la sfârșitul anului, a mai spus Ciolacu.
