Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit joi. România donează un sistem de rachete PATRIOT către Ucraina. Mesajul președintelui Zelenski| UPDATE
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat, joi, 20 iunie, o şedinţă în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va începe la ora 13.00. Administraţia Prezidenţială a transmis că pe ordinea de zi a reniunii va fi „analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei”, cât şi „forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025”.
UPDATE: Mesajul președintelui Zelenski pentru România
”Sunt recunoscător României și președintelui @KlausIohannis pentru că au luat decizia de a furniza Ucrainei un sistem suplimentar de apărare aeriană Patriot.
Această contribuție crucială va consolida scutul nostru aerian și ne va ajuta să ne protejăm mai bine populația și infrastructura critică împotriva terorii aeriene rusești. Apreciez conducerea puternică a României și sprijinul de principiu pentru Ucraina.
Este important faptul că acest pas consolidează securitatea nu numai în Ucraina, ci în întreaga noastră regiune și în Europa.
Punând capăt terorii rusești acum, Ucraina previne o potențială agresiune împotriva Moldovei, a României, a statelor baltice și a tuturor vecinilor noștri. Este esențial ca Ucraina să dispună de instrumentele necesare pentru a învinge teroarea rusă acum, astfel încât nimeni altcineva să nu mai fie nevoit să se confrunte cu acțiunile agresive ale Rusiei la scară mai mare în viitor.”, a scris președintele Ucrainei pe rețeaua X.
UPDATE: Membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT
Administrația Prezidențială a venit cu un anunț după ce s-a încheiat Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
„România a sprijinit Ucraina încă de la începutul izbucnirii conflictului, fiind înțeleasă situația dramatică mai ales din perspectiva asigurării sistemelor defensive esențiale în contracararea agresiunii declanșate de Federația Rusă, care lovește zonele urbane și infrastructura critică a țării vecine.
Ministerul Apărării Naționale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Țării o analiză detaliată privind situația operaționalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanța operațională a acestora la nivel național și aliat, precum și impactul generat de un eventual transfer al unui sistem.
Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT.
Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, se arată după ședința CSAT.
„Joi, 20 iunie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Klaus Iohannis.
Agenda discuțiilor a fost consistentă, axată pe teme de interes prioritar din perspectiva mediului de securitate și a priorităților de acțiune pentru România.
Au fost trecute în revistă obiectivele prioritare ale României pentru Summitul NATO de la Washington, D.C. din 9-11 iulie 2024, fiind evidențiată necesitatea ca Summitul să permită reconfirmarea solidității unității transatlantice, să înregistreze progrese decisive în consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, pe linia celor decise la reuniunile de la Madrid și Vilnius, dar și să marcheze o angajare sporită politică și practică față de Ucraina, în paralel cu menținerea angajamentului pentru partenerii vulnerabili și pentru interacțiunea cu partenerii globali.
La finalul discuțiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO din acest an.
Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat, de asemenea, și analizarea stadiului și a perspectivelor conflictului din Ucraina și a implicațiilor pentru România. În acest context, a fost subliniată deteriorarea continuă a situației de securitate în vecinătatea estică a țării noastre, ca urmare a intensificării acțiunilor militare ale Rusiei, fiind subliniate implicațiile și riscurile mai largi de securitate pe care aceste acțiuni le generează pentru regiune, în special pentru Republica Moldova, dar și pentru securitatea europeană și euroatlantică.
În discuțiile pe acest subiect, au fost subliniate eforturile de sprijinire a Ucrainei, cu punctarea perspectivelor oferite de Summitul de la Washington, D.C. pentru un angajament sporit al NATO față de Kiev.
România a sprijinit Ucraina încă de la începutul izbucnirii conflictului, fiind înțeleasă situația dramatică mai ales din perspectiva asigurării sistemelor defensive esențiale în contracararea agresiunii declanșate de Federația Rusă, care lovește zonele urbane și infrastructura critică a țării vecine.
Ministerul Apărării Naționale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Țării o analiză detaliată privind situația operaționalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanța operațională a acestora la nivel național și aliat, precum și impactul generat de un eventual transfer al unui sistem.
Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT.
Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create.
Decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităților române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilități pentru România. În același timp, vor continua discuțiile cu aliații astfel încât apărarea aeriană a țării noastre să fie în continuare consolidată.
Poziționarea României este și va continua să fie fără echivoc în susținerea multidimensională a Ucrainei, alături de comunitatea internațională, în dreptul său legitim la autoapărare în fața agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei.
Discuțiile la nivelul CSAT au vizat și demersurile naționale de consolidare a cooperării și a interacțiunii bilaterale cu Ucraina, evidențiate de procesele în curs privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România și Ucraina și consolidarea cooperării pe linie de securitate.
Tot în cadrul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au analizat şi au aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2025.
Țara noastră va prelua funcția de comandant al operației EUFOR Althea, în teatrul de operații din Bosnia și Herțegovina, începând cu luna ianuarie 2025, pentru o perioadă de 12 luni”, a transmis Administrația Prezidențială.
Știre inițială:
Mai mult, este aşteptat anunţul preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la candidatura sa la şefia NATO şi la poziiţia României faţă de acest subiect, în condiţiile în care, conform Reuters, România este singurul stat membru al Alianţei care se opune în continuare candidaturii lui Mark Rutte pentru această funcţie.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării se reunește joi. Printre subiectele discutate în CSAT, transferul unui sistem de rachete PATRIOT către Ucraina
Potrivit comunicatului de presă al Adminstraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:
„- Obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024;
– Forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025;
– Stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse. Implicaţii pentru România;
– Analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei;
– Avizarea solicitărilor pentru obţinerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. şi ASEE Solutions S.R.L”.
La reuniunea CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, mai spune sursa citată.
SISTEMUL DE RACHETE PATRIOT PENTRU UCRAINA
Referitor la sistemul de rachete Patriot pentru Ucraina, ministrul Apărării Angel Tîlvăr a declarat că ”nu a zis nimeni că trebuie să îl dăm” şi a arătat că rachetele Patriot au fost achiziţionate tocmai pentru nevoia României de a-şi apăra teritoriul naţional, iar acest sistem operaţional este indispensabil, la acel moment fiind operaţional doar un singur sistem.
Pe 22 mai, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, chestionat cum vede ca România să cedeze o baterie Patriot, că nu acceptă „sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană”. Şeful statului a mai spus că „în măsura în care se cedează ceva, trebuie România să primească altceva”, „altfel, nu se va face nimic”. El mai preciza atunci că nu are un orizont de timp când va convoca CSAT pentru a fi luată o decizie referitor la subiect, „fiindcă aceste discuţii sunt purtate de cei din Ministerul Apărării şi durează un timp”.
Pe 29 mai, premierul Marcel Ciolacu a afirmat, în legătură cu propunerea ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot, că, dacă un astfel de sistem acoperă parte din Ucraina, nu înseamnă că nu mai acoperă şi ţara noastră. El a precizat că este ferm convins că decizia care va fi luată nu va slăbi siguranţa României.
Vineri, Ambasada SUa la Bucureşti a informat că pregătirea operaţională a celui de-al doilea sistem Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target (“PATRIOT”) din România a fost certificată prin doborârea unei ţinte vii în poligonul de pregătire de la Capu Midia în timpul exerciţiului NATO Ramstein Legacy24, care s-a desfăşurat în perioada 3-14 iunie.
FUNCŢIA DE SECRETAR GENERAL AL NATO
O altă problemă care ar urma să fie tranşată în urma şedinţei CSAT este cea a candidaturii preşedintelui Iohannis la funcţia de secretar general al NATO şi poziţionarea faţă de Mark Rutte, care are susţinerea celorlalte state NATO.
Ungaria şi Slovacia au anunţat, marţi, că sprijină candidatura lui Mark Rutte pentru funcţia de secretar general al NATO, un pas important pentru premierul olandez în vederea obţinerii funcţiei politice supreme din Alianţa Nord-Atlantică. NATO ia decizii prin consens, astfel că orice candidat are nevoie de sprijinul tuturor celor 32 de aliaţi. Doar România, al cărei preşedinte Klaus Iohannis candidează de asemenea pentru acest post, se opune în continuare candidaturii lui Rutte, nota Reuters.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, întrebat dacă în aceste condiţii îşi menţine candidatura pentru şefia Alianţei Nord-Atlantice, că despre NATO va spune mai mult joi, după şedinţa CSAT. Şeful statului a mai precizat că aceste chestiuni le va prezenta prima dată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, după aceea şi opiniei publice.
„Mâine veţi fi integral lămuriţi şi putem merge mai departe”, a completat Iohannis.
În luna martie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.
În 22 mai, Iohannis afirma că discuţiile privind succesorul lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO ”sunt în toi”.
”Nu au avut loc alte discuţii pentru ocuparea altei funcţii, iar la NATO discuţiile sunt în toi, cum se spune, dar ele nu sunt în faza în care ar putea fi făcute publice”, a afirmat atunci Klaus Iohannis.
