Zeci de speakeri români și internaționali, cercetători, antreprenori, inovatori și oficiali din Guvern și autoritățile locale, dar și reprezentanți ai societății civile și lideri din România și Europa au împărtășit timp de trei zile, din 15 octombrie până în 17 octombrie, o serie de soluții importante pentru un viitor mai verde la Climate Change Summit, eveniment dedicat ce a avut loc recent în București, în fața a sute de participanți la Opera Română și alte locații din România, având loc evenimente și în Cluj sau Brașov, de exemplu.
Click to display the embedded YouTube video
Summitul Climate Change, aflat la a treia ediție în România, are loc pe fondul schimbărilor geopolitice și geoeconomice, la un punct de inflexiune al modului în care societățile privesc viitorul dorit.

Evenimentul a fost transmis live pe platforma We Don’t Have Time, pe Youtube, dar și pe climatechange-summit.org și a înregistrat peste un milion de vizualizări, evidențiind astfel interesul global pentru soluțiile climatice discutate.
Pe parcursul celor trei zile ale evenimentului, zeci de lideri în domeniul inovării climatice și al politicilor de mediu, cercetători, antreprenori și oficiali guvernamentali s-au reunit într-un efort comun de a găsi soluții locale și regionale pentru un viitor durabil.
Summitul Climate Change a fost deschis cu un mesaj din partea președintelui Iohannis, care a vorbit despre importanța colaborării pentru găsirea de soluții eficiente la schimbările climatice, urmat de premierul Marcel Ciolacu care a promis că Guvernul României va juca un rol cheie în prevenirea și combaterea acestor efecte prin “propuneri de politici publice și atragerea de finanțări internaționale, atât pentru transformarea economiei, cât și pentru protejarea populației vulnerabile”.

Nu în ultimul rând, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a transmis un mesaj video în care a evidențiat că Europa produce acum mai multă energie din surse regenerabile decât din combustibili fosili. Oficialul european spune că a lansat recent un pact industrial curat, menționând și inițiative de colectare și reîmpădurire din România ca exemple de leadership în tranziția către un viitor sustenabil, vorbind despre Viitor Plus și RetuRO.
„Această inițiativă va aduce investiții în infrastructura curată, va crea locuri de muncă bine plătite și va oferi acces tuturor la energie regenerabilă. Trebuie să creăm condițiile potrivite pentru ca afacerile sustenabile să prospere, atât în orașe, cât și în zonele rurale. Uitați-vă la România, de exemplu, unde economia circulară prinde contur. Datorită proiectului RetuRO SGR, România se mândrește acum cu unul dintre cele mai mari sisteme de returnare a ambalajelor din Europa. În doar nouă luni, au reciclat peste 100.000 de tone de materiale de înaltă calitate”, a explicat Ursula von der Leyen.
În prima zi, practic ziua în care a fost prezent și Mediaflux l-a eveniment, au fost abordate subiecte ca finanțarea tranziției energetice, rolul crucial al inovațiilor tehnologice pentru orașe sustenabile, importanța colaborării intersectoriale între guverne, sectorul privat și societatea civilă, dar și politicile publice necesare pentru combaterea schimbărilor climatice la nivel global.

Mai mult, printre invitații ediției s-au numărat Hina West, Global Impact Director al People and Planet First, Thomas Kolster, Fondator al Goodvertising, Kaisa Karjalainen, Director al Academiei Mission Zero, Ladeja Godina Kosir, Fondator și Director Executiv al Circular Change, Tom Meijeraan, Co-fondator al Arctic Reflections, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, Bogdan Antonescu, Cercetător, Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Adina Eliza Croitoru, Profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și alții.
Printre soluțiile inovatoare prezentante la Climate Change Summit Awards s-au numărat aplicații de monitorizare a energiei, drone pentru împădurire, accesorii pentru activități de recreere din materiale pe bază de ciuperci.
Astfel, în competiția Climate Change Summit Awards, cele mai bune și inovatoare soluții propuse de tineri sub 30 de ani au fost premiate cu premii în valoare totală de 12.000 de euro, iar cele mai sustenabile întreprinderi mici și mijlocii și organizații non-guvernamentale din România și Europa Centrală și de Est au fost incluse într-un raport ce evidențiază inovațiile în abordarea sustenabilității în regiune.
La categoria Biodiversitate a fost premiatăMădălina Marian , o tânără care vrea să transforme o fostă școală în centru educațional pentru cercetare de mediu și conversare,în timp ce start-up-ul românesc SeedPods a fost premiat pentru soluția inovatoare de a folosi drone de precizie și bio-proiectile biodegradabile pentru reîmpădurire.

De asemenea, la categoria Economie Circulară, Maria Alexandra Ivana a fost recunoscută pentru Pai din Pai – inițiativa ei de a crea paie sustenabile din grâu și secară, ambalate fără plastic, în timp ce start-up-ul Respray Solutions din Ungaria a fost premiat pentru primul deodorant spray reîncărcabil.
Categoria Energie, Mobilitate și Construcții i-a avut câștigători pe Călin-Ștefan Aramă, pentru ideea sa de a redefini modul prin care este contabilizat carbonul în România printr-un model bazat pe consum, oferind o înțelegere mai clară a emisiilor și a impactului lor socio-economic și pe Renergia, prima aplicație mobilă pentru sustenabilitate din România și sistem de monitorizare a energiei în timp real.
La categoria Educație pentru mediu, premiile au mers către tânăra Bianca Ioana Ichim, pentru proiectul Beehave – inițiativă ce valorifică compostarea pasivă pentru prelungirea sezonului agricol și dezvoltarea microclimatelor, promovând tot odată implicarea comunității și către Asociației Creștem România Împreună, pentru platforma eco.Track ce motivează acțiuni sustenabile precum folosirea transportului public și plantarea copacilor.
Categoria Alimentație și Agricultură i-a avut câștigători pe favr.r – un start-up românesc ce produce gustări sustenabile din subproduse alimentare reciclate și pe Lara Erjavec care a propus o aplicație – Smart Market App – ce conectează consumatorii cu producătorii locali promovând astfel consumul de sezon și local.
În cazul categoriei CEE Awards, croatul Niko Bucalo a fost premiat pentru inițiativa lui ReClo – un start-up greentech care revoluționează industria textilă printr-un algoritm ce optimizează utilizarea țesăturilor și Fraxinea Fabrica, pentru dezvoltarea de accesorii sustenabile pentru yoga din materiale derivate din ciuperci.
După gala de la Opera Română, Climate Change Summit a continuat miercuri și joi cu evenimente conexe în peste 30 de locații din țară, fiind organizate tururi ghidate, workshopuri, paneluri, conversații, chiar și un Climathon în Budapesta.
Printre temele esențiale abordate în cadrul evenimentelor conexe s-au numărat soluțiile de finanțare verde, transformarea orașelor într-un mod sustenabil, adaptarea politicilor publice la criza climatică, educația pentru sustenabilitate și inovațiile tehnologice menite să reducă amprenta de carbon. Mai mult, au fost organizate sesiuni dedicate industriilor precum agricultura regenerativă, energia regenerabilă și soluții pentru economia circulară.
Cele mai importante evenimente conexe de la Climate Change Summit au fost:
ESG Leaders Forum, desfășurat la Guvernul României, unde s-au discutat subiecte legate de sustenabilitate și responsabilitate corporativă, cu participarea a peste 250 de lideri de business și experți de la institutele de cercetare din România.
CEE Climate Connect, o sesiune de speed networking pentru profesioniști și stakeholderi din Europa Centrală și de Est, care a avut loc la Reprezentanța Comisiei Europene în România.
La sediul Fundației Conservation Carpathia din Brașov s-a discutat despre rolul Parcului Național Făgăraș în contextul schimbărilor climatice.
În Cluj a avut loc un tur ghidat a explorat Parcul Est, viitorul spațiu urban protejat.