Cum atrăgea România sute de mii de turiști străini în comunism. Litoralul românesc avea, în anii 70, permanent grupuri de turiști străini din Polonia, Cehia, Germania de Est, dar și vestitele turiste suedeze.
Vicepreședintele ANAT, Adrian Voican a explicat strategia folosită atunci și cum poate redeveni România o destinație pentru turiști străini.
La 1 iunie s-a dat startul sezonului pe litoralul Mării Negre. Anul trecut, peste 1 milion de turiști și-au petrecut concediile la mare. Dintre aceștia doar 10% au fost din străinătate.
Vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, a povestit despre perioada anilor 70, când „litoralul trăia din zecile de mii de turiști aduși din Polonia, Cehia, Republica Democrată Germania etc”.
„Acel litoral al anilor 70 trăia cu zeci de mii de turiști aduși din CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc – organizație economică a statelor comuniste europene creată la inițiativa URSS-nr), din Republica Democrată Germană, din Polonia, din Cehia etc. Încă n-am ajuns la puterea aceea și la nivelul acela de a umple litoralul la de la 1 mai până în 30 septembrie, dar lucrurile merg spre bine”, este de părere antreprenorul.

„Era o altă lume, era un alt context. Nu poți să iei copy-paste o soluție dintr-un context și s-o duci în altă parte. În primul rând, aveam o situație monetară specială. Veneai și schimbai 100 dolari și cu banii aceia trăiai ca-n paradis. Convertibilitatea era falsă. Trăiau ca niște boieri cu nimic. Acasă la ei nu puteau face asta. Dar acesta era modelul de atunci”.
Vicepreședintele ANAT susține că unul dintre motivele pentru care s-a ajuns la o asemenea performanță a litoralului românesc era tipul de economie centralizată din fostele țări comuniste:
„Dacă se întâlneau Ceaușescu cu Honecker (Erich Honecker, fost președinte al Republicii Democrate Germane-nr) sau cu Jivkov (Todor Jivkov, fost președinte comunist al Bulgariei-nr) și stabileau ei că trebuie să vină 10.000 de turiști pe litoral, aceștia veneau.
Acuma e democrație e mult mai bine. Nu există riscul unei astfel de dictaturi sau de monopolizare a puterii de decizie, dar decizia e mult mai greoi de luat. E foarte complicat”.
„Părinții noștri au construit toată salba de stațiuni de pe litoral în 10 ani. Noi, în 30 de ani, n-am putut să le renovăm pe toate”, a mai spus Voican. El susține că unele hoteluri comuniste au fost concepute cu bun gust de către arhitecți – cum ar fi, de exemplu Belvedere Panoramic, hotelul-emblemă al stațiunii Olimp.
Specialistul în turism mai vorbește și despre faptul că astăzi este folosit fiecare metru pătrat de teren pentru construcții în detrimentul spațiilor verzi și a altor facilități.
„Atunci spațiile erau generoase. Ce holuri, ce bucătării, ce dotări… acuma ai face șapte vile în holul unui hotel de pe vremea aceea. Nu s-au făcut autostrăzi, păcat, dar s-a făcut o salbă de stațiuni minunate pe tot litoralul românesc. S-a găsit clientelă pentru litoral prin semnarea câtorva contracte cu câțiva lideri comuniști și era plin.”
Antreprenorul susține că totuși turiștii străini nu aveau atunci mari pretenții, nici măcar vestitele turiste suedeze: „Nu aveau neapărat standarde foarte ridicate.
Erau în majoritate turiști proveniți din țări comuniste… unii aveau bere mai bună, alți aveau rujuri mai bune. Mai vindeau ca să facă și ei rost de valuta țării. Se mai făcea micul comerț ilicit, așa, adică, dacă vrei, nimicuri de genul ăsta.
În momentul acela, totuși, în gândirea lui comunistă, Ceaușescu a făcut pe tot litoralul acele vestite shopuri. N-aveai voie să calci pe acolo că te arestau, dar străinii puteau să cumpere. O Dacie era 2.000 de dolari. Erau altfel banii, n-ai cum să-i înțelegi.”