#secretstory

Cum se desfășurau alegerile în comunism. Prezența la vot era de aproape sută la sută

Cum se desfășurau alegerile în comunism. Prezența la vot era de aproape sută la sută
Foto: Arhivele statului

Cei care fac parte din generațiile mai vechi, își amintesc, desigur, cum se desfășurau alegerile în comunism. La alegerile parlamentare din 28 martie 1948, primele din noua republică, dar ultimele cu participarea forţelor democratice, organizate pe sistem sovietic, ce mai rămăsese din partidele istorice au fost zdrobite prin fraudarea votului.

Ulterior, şi liderii partidelor istorice care au participat în alegeri au fost aruncaţi în închisoare.

Cum se desfășurau alegerile în comunism. Liderii partidelor istorice au fost aruncați în închisoare

Aşa se face că Frontul Democraţiei Populare, din care făceau parte Partidul Muncitoresc Român, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional Popular şi Uniunea Populară Maghiară au luat 97,83% din voturi, în vreme ce Partidul Naţional Liberal, condus de Petru Bejan a obţinut 1,69% iar Partidul Ţărănesc Democrat, condus de Nicolae Lupu, a obţinut doar 0,48%.

Prin urmare, majoritatea guvernamentală era formată din 405 mandate, iar opoziţia avea doar 9 mandate.

Patru ani mai târziu, pe 30 noiembrie 1952, s-au organizat din nou alegeri parlamentare, Frontul Democraţiei Populare obţinând 98,84% din voturi şi 428 de mandate.

A fost perioada când Frontul Plugarilor a lui Petru Groza a fost absorbit de Partidul Muncitoresc Român, care avea să devină Partidul Comunist Român.

Au urmat alegeri parlamentare în 1957, 1961 şi 1965, cu aceleaşi scoruri ameţitoare de peste 99% pentru Frontul Democraţiei Populare.

Alegerile în România Socialistă. Ceaușescu reales

O dată cu transformarea României în ţară socialistă, în 1969, la alegerile legislative, Frontul Democraţiei Populare s-a transformat în Frontul Unităţii Socialiste, dar cu acelaşi rezultat de aproape 100%.

După 1974, deputaţii din Marea Adunare Naţională trebuiau să aleagă, de formă, preşedintele statului, acesta fiind Nicolae Ceaușescu, reales constant până în 1989.

Cu toate acestea, erau suficienţi membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi ulterior ai Consiliului de Stat care se înghesuiau prin jocuri în spatele scenei să intre în acest cerc select, pentru că de la acest etaj ierarhic erau vizibili pentru viitoarele preluări de putere în ierarhia statului şi mai ales a partidului.

„Alegerile în acea perioadă erau hotărâte, deliberate şi şablonate. Ele întotdeauna se încheiau cu scorul de 99,9%, iar după încheierea lor urma cortegiul de felicitări şi daruri”, potrivit profesorului Cezar Cherciu.

99, 9 la sută prezență la vot în 1980

Ca și astăzi, și atunci existau campanii electorale, iar cei propuşi să facă parte din Marea Adunare Naţională erau purtaţi prin fabrici, uzine şi alte instituţii ca purtători de mesaje însufleţitoare, ei fiind acei eroi ai muncii socialiste.

„Sigur că Ceauşescu nu era ales direct, prin votul românilor, ci de către Marea Adunare Naţională, dar el avea mandat de patru ani în fruntea statului şi la acest interval se organizau alegeri legislative. Ultimele sale cuvinte, că nu răspunde decât în faţa Marii Adunări Naționale, în acest sens au fost spuse”, mai spune Cezar Cherciu.

În România Socialistă au mai fost alegeri în 1975, cu o prezență la vot de 99,96%, adică 14.894.185 de electori.

În 1980, procentul de prezență a fost de 99,9%, în toată ţara fiind 44 de voturi anulate.

În fine, ultimele alegeri legislative din România Socialistă au avut loc pe 17 martie 1985, când peste 15,7 milioane de români au votat cu toţii pentru Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Nu s-a înregistrat atunci nici un vot nul.

[email protected] Absolventă de Drept, dar atrasă iremediabil de jurnalism. Un drum lung, greu, dar întotdeauna frumos, fie că a fost vorba de jurnalism ... vezi toate articolele