Datoria publică a României, ”încă rezonabilă”. Analiștii avertizează că urmează „un război distribuţional în societate”

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat la o conerință că „datoria publică a României este încă rezonabilă”, cu mențiunea că societatea obișnuiește să cheltuiască cu 6-7 procente mai mult decât produce.

Datoria publică a României a atins pragul de 50% din valoarea Produsului Intern Brut, iar pe baza acestor date, Daniel Dăianu a explicat, la o conferință organizată de Ziarul Bursa, care este principala provocare pentru economia României în următoarele trimestre.

„Datoria publică a României este încă rezonabilă”

Până să precizeze provocările climatului economic, președintele Consiliului fiscal a subliniat că în execuția bugetară din primele luni ale anului în curs se văd amânările de anul trecut pentru reducerea deficitului.
În acest context, marea problemă a guvernanților este ca în acest an să țină sub control cheltuielile bugetare.

„În execuţia bugetară se văd amânările din 2023, fiindcă deficitul din 2023 era mai mare fără amânări, adică acest window dressing merge, dar între anumite limite, şi faptul că s-au plătit unele pensii pe mai.

Deci deficitul, acel 3,3% (pe primele patru luni din 2024 – n.r.) trebuie să ţină seama şi de viscerele execuţiei bugetare. Dar oricum, chiar dacă dăm la o parte amânările şi plăţile în avans la pensii, tot eşti bine peste deficitul consemnat anul trecut, deci ai peste 2% din produsul intern brut.

Marea problemă în acest an este să ţinem cheltuielile sub control. Avem unele câştiguri la venituri, chiar venituri fiscale, însă cheltuielile nu sunt ţinute sub control”, a spus, marţi, Daniel Dăianu, la conferinţa „Piaţa financiar-bancară”, organizată de ziarul Bursa.

Corecția deficitului bugetar se va întinde pe o perioadă de cel puțin trei ani

Datoria publică a României a crescut până la peste 50% din PIB din cauza strategiei Guvernului de a împrumuta la început de an de fondurile necesare pentru tot anul. Doar, că atrage atenția expertul fiscal, societatea românească cheltuie cu 6-7% mai mult decât produce.

De asemenea, Daniel Dăianu a identificat și o posibilă soluție pe care guvernanții o vor pune în practică după estimările Comisiei din luna iunie. Estimări care indică un deficit bugetar de 7% pentru acest an, în cazul în care Guvernul nu adoptă măsuri concrete pentru reducerea costurilor de funcționare.

„Erau prevăzute în preajma lui 7% şi au fost aduse puţin, foarte puţin sub 6%. S-ar putea şi anul acesta să se facă aşa ceva. S-ar putea ca anul acesta iar să se recurgă la fondul de rezervă al Guvernului ca modalitate de a face rectificare bugetară, nu aşa cum se face în mod tradiţional, faci una la jumătate a anului şi mai faci una către finele anului. Se poate întâmpla şi aşa ceva”, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal.

Datoria publică a României a depășit 50%

În privința contextului economic pentru următorii ani, Daniel Dăianu a punctat faptul că România va trebuie să reconsidere deficitul bugetar, iar corecția ar urma să se întindă pe o perioadă mai lungă de trei ani.

„Această corecţie va fi foarte dificilă şi complicată. Şi trec dincolo de opticile diferite înăuntrul coaliţiei, între Partidul Naţional Liberal, care este reprezentat în această dezbatere şi să vedem Partidul Social Democrat. Trec dincolo de acestea.

Corecţia aceasta, în esenţă, înseamnă că mai bine de 4% din produsul intern al României în următorii ani va trebui să nu mai fie consumat în interior. Ar fi un transfer către străinătate care ar echivala cu reducerea nevoii de împrumuturi. Oameni buni, ne dăm seama ce înseamnă mai bine de 4% din produsul intern brut? Chiar mai mult, pentru că trebuie să fii vizibil sub 3% cu deficitul bugetar”, a afirmat Daniel Dăianu.

Datoria publică nu se poate corecta doar cu reducerea cheltuielilor

Președintele Consiliului Fiscal a mai precizat că măsura reducerii cheltuielilor nu este suficientă, în condițiile în care ne așteaptă o majorare semnificativă a cheltuielilor, generată de „Legea Pensiilor” și a cotei pe care România trebuie să o aloce pentru Apărare.  În plus, toate aceste cheltuieli au loc într-un context în care domenii precum Sănătatea sau Educația sunt subfinanțate la sânge.

„Să credem că se poate face numai pe partea de cheltuieli, această retorică dă bine la televizor, dă bine în campanie electorală. Aud şi specialişti în economie care vorbesc că asta se poate face. Şi stau şi mă minunez. Când ai cheltuieli de 26-27% din PIB, cu subfinanţare cronică la Sănătate şi Educaţie, când va trebui să creştem cheltuielile de Apărare. Noi aveam angajament de 2,5% şi am avut 1,6% anul trecut.

S-ar putea să fie nevoie în realitate să cheltuim 2,5%. Deci asta ar însemna aproape 1% din PIB să dăm pentru Apărare. Domnule, astea sunt realităţile. Cifrele acestea sunt reci, seci. Aşa vorbim, vorbim, putem să vorbim”, a explicat Daniel Dăianu. Toate aceste inadvertențe vor da curs unui „război” la nivelul societății de tipul cine va contribui și mai ales cu cât. Povara o vor suporta angajații și patronii.