Divergențe istorice privind stabilirea datei pentru Paște. De ce se schimbă data Sărbătorilor Pascale în fiecare an
De ce nu avem o dată fixă pentru Paște precum Crăciunul? Biserica s-a confruntat cu modul în care este stabilită perioada pentru sărbătorile pascale, iar procesele de programare a sărbătorii nu au fost pe deplin stabilite până în secolul al XVI-lea.
În plus, datele Paștelui folosite de majoritatea bisericilor creștine occidentale nu se potrivesc cu modul în care majoritatea bisericilor creștine orientale stabilesc datele pentru ziua sacră.
Cum a fost satbilită data pentru Paște
În primele zile ale creștinismului, diferite grupuri de creștini sărbătoreau Paștele la date diferite. Toți au fost de acord că Iisus Hristos a fost crucificat și că Paștele sărbătorea învierea sa câteva zile mai târziu.
Însă primii creștini din Asia Mică (în prezent Turcia) observau data răstignirii sale în prima zi a festivalului evreiesc al Paștelui – „Pesach” în ebraică – care sărbătorește eliberarea poporului evreu descrisă în cartea biblică Exodul, după ce a scăpat de a fi sclav în Egipt.
Conform calendarului evreiesc, Paștele începe acum pe 15 Nisan, dar inițial era sărbătorit pe 14 Nisan, care corespunde primei luni pline a primăverii. În creștinism, ultima cină a lui Iisus a fost o masă de Paște pe care a împărțit-o cu discipolii săi în noaptea dinaintea crucificării sale.
Cu toate acestea, în Occident, primii creștini au observat învierea în prima zi a săptămânii care urmează Paștelui și au considerat că răstignirea a avut loc cu două zile mai devreme, în Vinerea Mare. Toate celelalte date de Paște, inclusiv Duminica Floriilor, care sărbătorește sosirea lui Iisus în Ierusalim, se bazează pe schimbarea datei Paștelui.
Divergențe între biserici
Dar acest lucru a însemnat că primii creștini occidentali au sărbătorit Paștele în prima duminică după ziua a 14-a din Nisan, care putea fi la câteva zile după ce primii creștini din Est îl sărbătoreau. Pe măsură ce biserica a devenit mai puternică, anumite dispute, cum ar fi determinarea datelor Paștelui, au devenit dezbateri aprinse; iar în anul 325 d.Hr. Primul Conciliu de la Niceea a încercat să le rezolve.
Aceasta a fost o adunare a liderilor bisericii timpurii care s-au întâlnit în orașul roman de est Niceea (acum İznik, în vestul Turciei), într-un efort de a standardiza ceea ce credeau creștinii. (Un al doilea Conciliu de la Niceea a avut loc în 787, dar primul este cel mai important).
Potrivit lui Ken Dark, profesor de arheologie și istorie la King’s College din Londra, primul Conciliu de la Niceea a codificat credințele creștine în Crezul de la Niceea, a cărui versiune este recitată și astăzi în slujbele bisericilor catolice și ortodoxe.
Divergențe privind stabilirea datei pentru Paște
Conciliul a încercat, de asemenea, să rezolve disputele privind datele Paștelui, dar cu mai puțin succes; o dispută între clerul roman și celtic de la începutul Angliei cu privire la datele Paștelui nu a fost rezolvată până în 664, în favoarea metodei occidentale și romane.
„Începând cu secolul al II-lea, calcularea datei Paștelui a fost o controversă în biserica primară. Deși Conciliul de la Niceea din 325 a încercat să rezolve acest lucru, problema s-a dovedit controversată timp de secole”, a declarat Dark pentru Live Science.
Echinocțiul de primăvară
Pe lângă standardizarea datelor Paștelui, Conciliul de la Niceea a vrut să îndepărteze calculul acestuia de calendarul evreiesc, care era considerat la acea vreme o relicvă a unei religii diferite. Soluția conciliului a fost de a lega calculul său de echinocțiul vernal sau de primăvară, care are loc în fiecare an pe 20 sau 21 martie.
Formula stabilită de Conciliul de la Niceea este folosită și astăzi: Duminica Paștelui ar trebui să fie observată în prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară – ceea ce înseamnă acum că Paștele cade în orice duminică între 22 martie și 25 aprilie.
Aceeași formulă este folosită de Biserica Catolică (și de majoritatea bisericilor protestante) și de bisericile ortodoxe orientale, dar cu diferența că acestea folosesc acum calendare diferite: Biserica Catolică și majoritatea protestanților folosesc calendarul gregorian, o reformă introdusă de Papa Grigore al XIII-lea în 1582, dar bisericile ortodoxe încă folosesc calendarul iulian, care a fost introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr.
Rezultatul este că în diferite părți ale lumii se respectă date diferite pentru Paște, în ciuda tuturor eforturilor de a le standardiza.
În diferite părți ale lumii se respectă date diferite pentru Paște
Se spune uneori că sărbătoarea creștină a Paștelui are origini păgâne și că folosește simbolistica păgână, cum ar fi ouăle și iepurii, dar istoricii nu cred, în general, că are legături păgâne. „În ținuturile germanice este foarte posibil să fi preluat atribute de la un festival păgân de primăvară, dar avem foarte puține dovezi în acest sens”, a declarat Ronald Hutton, profesor de istorie la Universitatea din Bristol, în Marea Britanie.
Hutton a menționat că savantul anglo-saxon Bede, din secolul al VIII-lea, a scris că strămoșii săi au numit luna aprilie după zeița păgână Eostre; iar unii presupun că aceasta este originea termenului de Paște. Dar observația lui Bede este singura dovadă a afirmației, iar Paștele poate avea loc și în martie.
Între timp, „atât Paștele, cât și Eostre ar fi putut fi numite de la un cuvânt rădăcină care semnifică răsăritul, deschiderea sau primăvara, înrudit cu grecescul Eos”, a spus Hutton. „Cu siguranță, nu pare să existe nicio urmă a unui festival păgân antic din nordul Europei care să fi căzut între jumătatea lunii martie și jumătatea lunii aprilie”.
