Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat luni, 16 decembrie, că doreşte să discute cu omologii săi rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelensky, pentru a opri „carnagiul” războiului din Ucraina, după ce liderul de la Kremlin salutase mai devreme, luni, avansul trupelor ruse pe linia frontului, arată news.ro care citează AFP.
Donald Trump, care urmează să revină la Casa Albă în 20 ianuarie, a promis în timpul campaniei electorale să pună capăt rapid războiului şi a cerut deja o „încetare imediată a focului” şi negocieri, astfel încât europenii şi ucrainenii se tem că el ar putea forţa Kievul să facă concesii majore şi să ofere o victorie geopolitică Kremlinului.
„Vom vorbi cu preşedintele Putin şi vom vorbi cu Zelenski şi cu reprezentanţii ucraineni. Trebuie să oprim acest lucru, este un carnagiu”, a declarat Trump, luni, la reşedinţa sa Mar-a-Lago din Florida. „Mare parte din acest teritoriu, când vă uitaţi la ceea ce s-a întâmplat…. sunt oraşe în care nu mai există nicio clădire în picioare, este un şantier de demolare (…). Deci oamenii nu se pot întoarce în aceste oraşe, nu a mai rămas nimic”, a declarat presei viitorul preşedinte american.
Vladimir Putin a declarat în repetate rânduri că este dispus să poarte discuţii cu Ucraina, cu condiţia ca acestea să se bazeze pe „realităţile de pe teren”, unde forţele ruse avansează de la începutul anului. În special, Rusia cere Ucrainei să cedeze patru regiuni pe care le ocupă parţial – Doneţk şi Luhansk în est şi Zaporojie şi Herson în sud – în plus faţă de Crimeea anexată în 2014, şi să renunţe la ambiţia sa de a adera la NATO.
Volodimir Zelenski s-a opus mult timp în mod categoric oricărei concesii faţă de Vladimir Putin, dar şi-a flexibilizat această poziţie în ultimele luni în faţa dificultăţilor pe care armata sa le întâmplină pe linia frontului şi a temerilor legate de o slăbire a ajutorului occidental. În special, el a lansat ideea ca Ucraina să renunţe temporar la pretenţiile sale asupra teritoriului controlat de Rusia în schimbul unor garanţii de securitate din partea NATO şi a unor livrări suplimentare de arme occidentale.
Premierul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat luni că Ucraina este dispusă să lucreze la un acord care să permită tranzitul gazelor pe teritoriul său către Europa de Vest, dar a exclus orice extindere a acordului existent cu Rusia, relatează Reuters.
Şmîhal a făcut declaraţia în acest sens pe Telegram, după ce a discutat cu prim-ministrul slovac Robert Fico, în condiţiile în care unele ţări europene îşi intensifică eforturile de găsire a unei soluţii pentru aprovizionarea cu gaze.
Cu două săptămâni înainte de expirarea acordului de tranzit de gaze cu Rusia, Şmîhal a declarat că Ucraina este dispusă să discute despre tranzitul de gaze de orice origine, cu excepţia celor ruseşti.
„În acest sens, dacă Comisia Europeană abordează oficial Ucraina cu privire la tranzitul oricărui alt gaz decât cel rusesc, în mod firesc vom discuta şi suntem pregătiţi să ajungem la un acord adecvat”, a declarat Şmîhal.
„Am subliniat că acordul Ucrainei cu Rusia privind tranzitul de gaze se încheie la 1 ianuarie 2025 şi nu va fi prelungit”, a reconfirmat premierul ucrainean.
Şmîhal a spus că s-au făcut deja multe eforturi în ultimii ani, împreună cu ţările UE, „pentru a asigura aprovizionarea fiabilă cu gaze şi pentru a preveni utilizarea oricărui tip de energie ca armă”.
Ucraina, blocată într-un război de aproape 34 de luni cu Rusia, a spus clar de luni de zile că nu va prelungi acordul de tranzit al gazelor cu Rusia. Slovacia şi alte ţări care primesc gaze din Rusia, transportate prin conductele din Ucraina, poartă discuţii pentru a încerca să evite oprirea acestor fluxuri atunci când acordul expiră.
Unele ţări UE din Europa de Est iau în considerare asigurarea unor livrări din Azerbaidjan, care ar putea tranzita Ucraina, însă nu s-a încheiat încă niciun acord.
Oficialii ucraineni au sugerat că gazoductele existente ar putea fi utilizate pentru a transporta gaze furnizate de un alt stat decât Rusia. Moldova, micul vecin de la vest al Ucrainei, a purtat, de asemenea, discuţii pentru a se aproviziona de la Gazprom şi, având în vedere expirarea iminentă a acordului de tranzit, ia în considerare asigurarea gazului rusesc prin Turcia, Bulgaria şi România, însă Gazprom pune condiţii aparent inacceptabile.