Un circuit financiar complex, care implică mai multe jurisdicții, stă la baza creditului de șase milioane de euro promis unui om de afaceri din Buzău. Documentele din dosarul DIICOT relevă că pentru plata garanției de 1,1 milioane de euro a fost utilizat un cont al MIGOM Bank, deschis la InCore Bank AG în Elveția. MIGOM Bank era o instituție financiară licențiată în Dominica, în Caraibe, dar autoritatea financiară a statului insular a dispus, doi ani mai târziu, încetarea activității financiare a băncii și l-a înlăturat din conducere pe directorul său elvețian.
În paralel, o companie britanică, inițial controlată de italianul Massimiliano Arena, a trecut în aceeași zi în care Arena și-a cedat controlul, sub conducerea omului de afaceri constănțean Ionel Rusen.
Aceste informații se regăsesc într-una dintre principalele linii de anchetă din dosarul în care procurorii DIICOT au efectuat luni percheziții și l-au reținut pe fostul candidat la Președinție Călin Georgescu.
Ancheta vizează un mecanism prin care unei persoane interesate să obțină finanțare pentru afacerile sale i-ar fi fost promis un credit de șase milioane de euro, în schimbul depunerii unor garanții.
Potrivit DIICOT, victima ar fi transferat inițial peste un milion de euro, urmat de o sumă suplimentară de 100.000 de euro, după ce i s-a comunicat posibilitatea majorării finanțării până la 15 milioane de euro. Prejudiciul total estimat în acest caz depășește 1,1 milioane de euro.
Contul folosit pentru garanție era deschis la MIGOM Bank, în Elveția, conform documentelor din dosar. Ionel Rusen ar fi intermediat finanțarea împreună cu italianul Massimiliano Arena, acesta din urmă fiind prezentat ca director al Wealth Bank.
Pentru plata garanției de 1,1 milioane de euro a fost indicat un cont al MIGOM Bank deschis la InCore Bank AG, în Elveția.
Mai mult, același cont MIGOM apare, potrivit documentelor, atât în actele referitoare la contul fiduciar al Wealth Bank, cât și în contractul pentru facilitatea de credit de șase milioane de euro.
Sursele judiciare consultate pentru documentarea cazului descriu același traseu: creditul era promis prin structura reprezentată de Arena, iar contul indicat pentru garanție aparținea MIGOM Bank.
Un detaliu este esențial: din informațiile publice existente până acum nu se poate afirma că întreaga sumă de 1,1 milioane de euro a ajuns efectiv și a rămas la MIGOM Bank. Ceea ce documentele permit să spunem este că acesta era contul indicat pentru plată.
MIGOM Bank Ltd. era o bancă internațională înființată și licențiată în Commonwealth of Dominica, stat insular din Caraibe.
Documentele depuse în Statele Unite la Securities and Exchange Commission arată că banca fusese înființată în 2019 și că, în mai 2020, a fost achiziționată de compania americană Migom Global Corp.. Documentele SEC îl indică pe elvețianul Thomas A. Schätti în structura de proprietate și conducere a grupului.
MIGOM se prezenta drept o instituție financiară internațională care oferea servicii bancare clasice, transferuri de bani, investiții, schimb valutar, servicii de plată și inclusiv operațiuni legate de active digitale.
Dar în 2024 situația avea să se schimbe radical.
La 29 februarie 2024, Financial Services Unit din Dominica a emis o directivă oficială împotriva MIGOM Bank.
Documentul autorității financiare îi ordona băncii, cu efect imediat, să înceteze orice tip de activitate financiară, să nu mai accepte depozite, garanții sau alte fonduri de la clienți și îl înlătura pe Thomas Adrian Schätti din funcția de director.
La mai puțin de trei săptămâni, pe 18 martie 2024, autoritatea a anunțat numirea unui administrator pentru MIGOM Bank. Cronologia este relevantă pentru dosarul din România.
Omul de afaceri Răzvan Liviu Leu susține că garanția pentru finanțarea promisă fusese plătită la sfârșitul anului 2021 și începutul lui 2022. În octombrie 2022 a început să își ceară banii înapoi. Plângerea lui a ajuns la DIICOT în ianuarie 2024, cu aproximativ o lună înainte ca autoritățile din Dominica să ordone oprirea activității MIGOM.
Thomas Adrian Schätti, cetățean elvețian, este o figură importantă în istoria băncii MIGOM Bank. Documentele Securities and Exchange Commission (SEC) indică faptul că acesta deținea indirect o participație semnificativă în Migom Global Corp., holdingul american care a preluat banca din Dominica în 2020. În schimbul acțiunilor MIGOM Bank, Schätti a primit acțiuni în compania americană.
În februarie 2024, autoritățile din Dominica au dispus în mod explicit înlăturarea lui Schätti din funcția de director al MIGOM Bank.
Din informațiile publice disponibile până în prezent, nu există dovezi care să ateste o legătură directă între Schätti și Călin Georgescu, Ionel Rusen sau Răzvan Leu. Conexiunea documentată în dosarul românesc se referă la contul MIGOM de la InCore Bank menționat în documentele referitoare la garanție.
Dosarul relevă o legătură comercială concretă între Massimiliano Arena și Ionel Rusen. Registrul oficial al companiilor din Marea Britanie indică faptul că Arena controla cel puțin 75% din WB International Ltd, o companie înregistrată în Regatul Unit.
Controlul exercitat de Arena asupra companiei a încetat la 1 august 2024. În aceeași zi, Ionel Rusen a fost înregistrat ca persoana cu control semnificativ asupra WB International Ltd, deținând o participație de cel puțin 75%, și a fost numit director al societății.
În documentele dosarului, Arena este menționat ca reprezentant al Wealth Bank în cadrul mecanismului de finanțare promis, iar Rusen ca intermediar al acestuia. Transferul controlului asupra WB International Ltd constituie o legătură corporativă verificabilă între cei doi oameni de afaceri.
Ionel Rusen a negat anterior acuzațiile privind implicarea sa într-o presupusă fraudă. De asemenea, Massimiliano Arena a afirmat în declarații publice că nu este autorul unei fraude și că ar fi fost el însuși victimă.
Potrivit anchetatorilor, mecanismul ar fi început în septembrie 2021.
Procurorii susțin că trei persoane — doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un italian de 56 de ani — ar fi format un grup care a acționat în România și Marea Britanie. Liderul, românul de 64 de ani, ar fi atribuit celorlalți roluri și i-ar fi prezentat drept oameni de afaceri capabili să faciliteze finanțări internaționale.
Persoanei vătămate i-ar fi fost promisă finanțarea de șase milioane de euro.
Creditul nu s-a materializat.
Ulterior, potrivit DIICOT, i-ar fi fost prezentată posibilitatea unei finanțări și mai mari, de 15 milioane de euro, dacă depunea încă o garanție. Victima ar mai fi transferat 100.000 de euro.
De aici rezultă prejudiciul de peste 1,1 milioane de euro cercetat astăzi.
După eșecul inițial al creditului, investigațiile au scos la iveală implicarea unei alte societăți elvețiene, Mercando Green Technology AG, cu sediul în cantonul Zug.
Conform documentelor și investigațiilor jurnalistice, Mercando a fost prezentată în 2023 ca parte a unei soluții prin care Răzvan Leu ar fi urmat să-și recupereze banii.
La data de 19 iulie 2023, a fost înregistrat un contract de creditare cu Mercando. În aceeași zi, potrivit unor conversații publicate anterior de Digi24, Călin Georgescu i-a transmis lui Leu că situația „se rezolvă”. Nu există însă dovezi publice care să confirme că documentul menționat în acea discuție era contractul cu Mercando.
Societatea Mercando nu este menționată în comunicatul DIICOT transmis recent, astfel încât orice legături atribuite acestei companii trebuie analizate separat de acuzațiile oficiale din dosar.
Documentele disponibile permit reconstituirea parțială a mecanismului financiar: o finanțare promisă de 6 milioane de euro, o garanție de peste 1,1 milioane euro, implicarea Wealth Bank/Arena și intermedierea lui Ionel Rusen, cu transferul către contul MIGOM deschis la InCore Bank în Elveția.
Cu toate acestea, nu a fost identificată ultima etapă a traseului banilor după aceste transferuri.
DIICOT nu a comunicat public detalii privind destinația finală a sumelor după transferul către contul MIGOM și nici dacă acestea au fost mutate ulterior către alte conturi sau entități.
Ancheta desfășurată de procurorii români a inclus obținerea de informații din alte jurisdicții, iar perchezițiile recente marchează o nouă etapă în investigații.
Călin Georgescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena beneficiază de prezumția de nevinovăție. Prezența unor relații comerciale sau a unor societăți în documentele financiare nu constituie, în sine, o dovadă a săvârșirii vreunei infracțiuni.