Efectele neștiute ale chipsurilor și cartofilor prăjiți pentru creier. Nu te-ai fi așteptat
Efectele neștiute ale chipsurilor și cartofilor prăjiți pentru creier au fost descoperite recent de cercetători și nu sunt dintre cele mai bune. Nu te-ai fi așteptat să facă atât de mult rău.
Efectele neștiute ale chipsurilor și cartofilor prăjiți pentru creier
Cartofii prăjiți au 450 de kilocalorii la 100 de grame. Pentru același gramaj, chipsurile au 550 de calorii. În adolescență, creierul va alege mereu varianta cea mai calorică, iar un medic dă explicația.
Cu toate că nu avem receptori pe limbă pentru grăsime, această grăsime stimulează centrii plăcerii din hipotalamus, adică din creier. Un medic endocrinolog a explicat ce să-i spunem unui adolescent care nu se e poate abține din consumul de grăsimi.
Trei structuri din creier se dezvoltă rapid în adolescență. Cortexul prefrontal, ganglionii bazali și amigdala. Acestea controlează reacțiile emoționale și compensarea și determină copilul să își caute compensarea în alimente dulci, ori grase, ori sărate. Aceste părți ale creierului vor fi stabile după 18 ani.
„Dacă mănânci un chips nu e o problemă, dar dacă deschizi punga, mănânci chipsuri fără număr. Plăcerea gustului e atât de bun încât nu te poți abține. Un pachet mic de ciocolată, un pachet mic de chipsuri, să fie moderat astfel încât mental să termini pachetul!”, a explicat dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog, potrivit STIRILEPROTV.RO.
Pachetul de chipsuri terminat satisface creierul
Dacă vă aflați în față unui adolescent ahtiat după dulciuri, ori după chipsuri, ori după semințe sărate. Termină pachetul, dar să fie mic! Să le interziceți e împotriva creierului. Nu veți avea niciun rezultat.
Rezistența la insulină este faza premergătoare a diabetului. În adolescență, există rezistență fiziologică la insulină. Hormonul insulină, produs de pancreas, participă la toate procesele de creștere din organismul uman. O nouă zi începe prin creșterea glicemiei. Fenomenul este normal.
„Hormonii de stres cresc glicemia, secreția lor este activă, la trezire apare acel – glicemiile cresc foarte mult”, a explicat dr. Mihai Comșa, medic specialist în diabet.
Pancreasul trebuie să muncească mai mult că să bage zahărul în celule.
„Nevoia de dulce, sărat ori grăsimi crește automat dacă adolescentul nu doarme! De 9 ore de somn pe noapte are nevoie. Altfel, apar modificări în structurile fragile din creier, care cer, culmea, tot alimente bogate în zahăr, grăsime și sare. Controlul va apărea după 18 ani.
Se reglează atunci neuro-transmițătorii din creier. Și dispare tot atunci rezistența la insulină fiziologică. În adolescență, să le spuneți să mănânce salată și alimente integrale e pur și simplu inutil!”, a mai explicat medicul endocrinolog.
