Toată lumea a citit despre schimbări, dar nu e neapărat clar care vor fi efectele noilor taxe pentru românii de rând. Cum se vor reflecta ele asupra vieții de zi cu zi, au explicat specialiștii.
Un avocat specializat în consultanță de afaceri și un profesor de economie, fost membru în Consiliul de Administrație al BNR, au explicat pentru „Adevărul” care ar putea fi efectele noilor măsuri fiscale, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
„Creșterea salariului minim va însemna creșterea inflației. Mai mulți bani în piață înseamnă inflație mai mare, care înseamnă prețuri mai mari.
Atunci când crește salariul minim cresc toate celelalte salarii pentru că cel care nu era pe salariul minim, era un pic deasupra, se va trezi ca femeia de la curățenie, pe salariul minim. Șeful lui, la fel o să ceară o mărire de salariu”, a explicat avocatul Avocatul Cătălin Pușa, specializat în consultanță de afaceri și fiscală.
Referitor la creșterile de taxe impuse firmelor, avocatul susține că „lucrurile sunt destul de clare”.
„Când o firmă plătește taxe mai mari nu are de unde să scoată banii decât dacă rostogolește costurile cu taxele în plus în prețuri, pe clientul final. Să luăm exemplul băncilor care plătesc doi la sută pe cifra de afaceri. Este un impozit mare față de ce au plătit până acum. Pentru multe dintre ele este 40 la sută din impozitul pe profit anul trecut.
Cu siguranță băncile vor rostogoli acele costuri pe clientul final. Vor crește ratele. Per total, creșterile de taxe și impozite duc la creșteri de prețuri la raft până când ajung în punctul în care nu se mai cumpără de la raft”, a mai declarat avocatul Pușa.
Profesorul de economie Silviu Cerna, fost membru în Consiliul de Administrație al BNR, este mai rezervat. Profesorul cerna susține că efectele noilor măsuri fiscale sunt foarte greu de estimat.
„Măsurile fiscale privesc în primul rând sectorul economic, firmele, dar și populația. E clar că orice impozit direct limitează veniturile și puterea de cumpărare a contribuabililor.
E greu să spui dacă la scară macroeconomică acest lucru înseamnă o reducere a nivelului de trai pentru că statul cheltuie acești bani (n.r. din creșterea taxelor), printre altele, pentru a menține sau a spori veniturilor altor categorii (beneficiari ai pensiilor special, sectorul bugetar). Nu există o balanță care să permită să spunem dacă aceste lucruri se compensează sau nu. E clar că de la cine statul ia se socotește nedreptățit față de beneficiari”, a explicat profesorul Cerna.
Referitor la taxele impuse companiilor, efectul pe termen scurt este, potrivit profesorului Cerna, afectarea activității.
„Dacă marile companii de exemplu sunt în mare măsură cu capital străin și sunt taxate suplimentar descurajează intrările de capital străin, investițiile străine în România care și așa au scăzut ca urmare a altor factori, printre care și războiul din Ucraina. Investițiile străine constituie unul dintre principalii factori ai creșterii economice pe care România a înregistrat-o în ultimii 30 de ani”, a explicat Silviu Cerna.
Profesorul Cerna a mai spus că efectul asupra prețurilor depinde raportul între cerere și ofertă. „Dacă cererea nu este descurajată de creșterea prețurilor nu se duce în inflație”, a mai explicat Silviu Cerna.
Profesorul Cerna susține că „băncile vor încerca să recupereze aceste cheltuieli care le sunt impuse percepând dobânzi mai mari la creditele pe care le acordă și reducând dobânzile la depozite”.