Erika Isac explică de ce a scris Macarena, piesa care rupe topurile. E bazată pe fapte reale!

Erika Isac explică de ce a scris Macarena, piesa care rupe topurile din România și care a născut controveste între persoane din toate categoriile de vârstă.

„Nu mi-am dorit să fie hit, nu mi-am dorit să fie virală, nu mi-am dorit să fie în niciun fel. Mi se părea că este nevoie de genul ăsta de piesă pe piaţă şi simţeam că eu pot să fac pentru că o simt”, a declarat cântăreaţa într-un interviu acordat pentru Pagina de Media.

Erika Isac explică de ce a scris Macarena. ”M-am așteptat la hate”

Erika Isac are 24 de ani, cântă de la şase ani şi a participat la mai multe concursuri şi show-uri de televiziune cum ar fi X-Factor şi Splash! Vedete la Apă. Chiar de Ziua Îndrăgostiților a lansat piesa Macarena, care a atras reacţii pozitive şi negative din partea oamenilor.

”Am încercat să expun în versuri realitatea abuzurilor şi realitatea victimelor cu care se confruntă, din păcate, toată lumea. Şi mi-am dorit să se facă auzit un astfel de mesaj, pentru că e foarte importantă siguranţa femeilor.”

„Eu de când am decis să lansez această piesă mi-am imaginat că vor fi reacţii de toate tipurile şi cu siguranţă m-am aşteptat şi la hate. Nu e prima oară când mă confrunt cu reacţii negative din partea publicului.

M-am confruntat de-a lungul timpului din diverse motive, fie pentru cum arăt, fie după cum îmbrac, fie după cum cânt, fie după de ce cânt, ce cânt. Dar de data asta să ştii că se simte diferit, pentru că reacţiile negative nu m-au atins de nicio culoare. Pentru că reacţiile pozitive au fost într-un număr atât de mare încât reacţiile negative le-am privit ca pe o frustrare.”

Cum a fost gândită piesa și cine a impulsionat-o

„Cumva este în mine partea asta activistă. Dau mereu share la diverse lucruri care se întâmplă nu numai în România, peste tot cumva. Şi nu e prima piesă care include cumva un mesaj social, dar în momentul în care am scris piesa asta, e scrisă, cel puţin jumătate din ea, este scrisă încă din vară, din iulie – august.

Eram în studio şi nu aveam foarte multă încredere încă în mine şi în ce scriu la momentul respectiv şi am zis că mie nu-mi place, nu vreau să mai aud de ea niciodată, nerealizând la momentul respectiv ce am scris de fapt.

Câteva luni mai târziu eram cu managerul meu în maşină mergând spre un concert şi dădeam play la piesele pe care le-am mai făcut în ultimul tim, şi am dat de această piesă.

Şi ascultam, şi ne uitam amândoi în gol şi am avut un moment în care ne-am intersectat intersectat privirile şi am realizat ce înseamnă piesa asta şi adevărul este că unul dintre motivele foarte importante pentru care această piesă este astăzi pe YouTube, este managerul meu, pentru că ceva din reacţia lui mi-a dat un impuls foarte mare, pentru că simţeam exact în acelaşi timp şi el a venit fix ca o completare perfectă în momentul respectiv.

Adică am simţit exact ce trebuie în acelaşi timp şi am zis că eu când mă întorc de la Oradea, că mergeam spre concert la Oradea, eu mă întorc în studio şi vreau să fac piesa asta şi vreau să lansez. Pur şi simplu am luat decizia, deci n-am aşteptat să văd cum voi scrie restul piesei.”

Piesa este scrisă 100% de Erika şi este bazată şi pe experienţele ei

„Piesa asta este bazată şi pe experienţele mele în mod evident, pentru că sunt femeie, şi din păcate este bazată pe experienţa tuturor femeilor din jurul meu.

Din fericire am avut norocul de a nu trece prin abuzuri teribil de grave, tip viol şi ce altceva am mai menţionat în piesă, dar sunt alte femei care au trecut şi nu pot să rămân ignorantă la chestia asta, pentru că sunt o fire, deşi mă prezint a fi o femeie destul de puternică pe picioare, cu curaj, cum ar spune unii, pentru că am lansat piesa asta, sunt în acelaşi timp o fire foarte sensibilă.

Este un cumul format din foarte multe poveşti, fie trăite personal, fie de oameni apropiaţi, fie de străini pe la televizor sau străini de acum 50-100 de ani.”

„Mie nu mi se pare că femeia trebuie să fie într-un anume fel ca să fie femeie adevărată”

„Piesa asta zice mai mult decâ doar despre abuz, vorbeşte şi despre dublu standard şi despre cum femeile trebuie să fie într-un anumit fel, pentru că dacă nu sunt înseamnă că nu sunt femei adevărate (…).

Eu m-am confruntat de-a lungul timpului cu termenul ăsta de dublu standard, pentru că n-am fost tipul de femeie fragilă, cumva foarte timidă (…).

Eu mereu am o părere, mereu am ceva de spus şi oamenii din jurul meu mă şi descriu ca fiind impulsivă, poate acidă şi cu păreri. Eu mereu deschid gura, mereu am ceva de spus.

Şi am şi scris în piesă despre tipul ăsta de comportament din partea oamenilor din jurul meu, că femeia nu înjură, nu se bate, femeia trebuie să calce şi să spele şi să ajute. Eu nu sunt aşa.

Mie nu mi se pare că femeia trebuie să fie într-un anume fel ca să fie femeie adevărată. Suntem toţi foarte diferiţi şi mi se pare că atâta timp cât nu faci rău altor oameni din jurul tău, eşti exact bărbat adevărat sau femeie adevărată.”