Examen de Disertație la Facultatea de Medicină din București. Prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, decanul Facultății: Nu putem pregăti medicii de mâine numai cu răspunsurile medicinei de ieri | Foto și Video
Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a organizat miercuri o conferință de presă dedicată Examenului de Disertație, un moment deosebit de important în parcursul studenților de la Medicină. Aici, Prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, decanul Facultății, a explicat că la această sesiune 1.414 absolvenți ai promoției 2020-2026 au susținut proba scrisă. Dintre aceștia, 1.171 provin de la programul în limba română, iar 243 de la programul în limba engleză.
Medicul Cătălin Cârstoiu a început conferința arătând că medicina de astăzi nu mai este medicina de acum 20 sau 30 de ani şi, în consecinţă, nici medicul nu mai are acelaşi profil profesional.
Astfel, el trebuind să fie bine pregătit, dar să ştie şi să comunice cu pacientul, cu familia pacientului, cu ceilalţi medici, cu echipa medicală şi uneori cu instituţiile, să înţeleagă cadrul legislativ în care îşi exercită profesia şi responsabilitatea pe care o are atunci când ia o decizie, să ştie să utilizeze tehnologia, să înţeleagă ce poate face inteligenţa artificială pentru medicină, dar şi unde sunt limitele ei.
„Medicina astăzi nu mai e ce era acum 20 de ani, ce era acum 30 de ani, e altfel”, a spus medicul Cătălin Cîrstoiu, explicând că schimbarea nu îi privește doar pe medici, ci și pe pacienți.
„Nici pacienții nu mai sunt aceiași ca acum 20 de ani. Au alte surse de informații, au altă abordare, au acces la informații medicale, unele corecte, unele nu”, a completat decanul acesta.
Click to display the embedded YouTube video
Examen important pentru studenții la Medicină după 6 ani de studii
Examenul s-a desfășurat miercuri, 2 septembrie, începând cu ora 9:00, și a avut o durată de trei ore. El a marcat finalul celor șase ani de studiu, care includ ore de curs, experiențe clinice și interacțiunea cu pacienții. Pentru cei care promovează, acest examen reprezintă începutul unei noi etape profesionale. Astfel, cunoștințele dobândite în amfiteatre și spitale vor trebui transformate în decizii medicale și, mai ales, în grijă pentru pacienți.
La conferința de presă organizată cu această ocazie, prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, decanul Facultății de Medicină, a vorbit despre schimbările profunde prin care a trecut medicina și despre faptul că noua generație de medici intră într-un sistem diferit de cel cunoscut în urmă cu două sau trei decenii.
”Nu putem pregăti medicii de mâine numai cu răspunsurile medicinei de ieri. Trebuie să păstrăm ceea ce este fundamental şi valoros în şcoala medicală şi, în acelaşi timp, să adăugăm competenţele pe care realitatea le cere noilor generaţii. Din acest motiv, acesta este dizideratul pentru următoarea perioadă al Facultăţii de Medicină din Bucureşti”, a explicat profesorul universitar, manager al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.
„Medicina de astăzi nu mai este medicina de acum 20 sau 30 de ani. Şi, în consecinţă, nici medicul pe care trebuie să îl formăm astăzi nu mai poate avea exact acelaşi profil profesional. Spun asta din trei perspective: ca Decan, manager de spital, dar, în primul rând, ca medic. Ca Decan, am responsabilitatea de a mă întreba ce şi cum îi învăţăm pe viitorii medici. Ca manager de spital, văd în fiecare zi ce se întâmplă după ce absolventul termină Facultatea, îşi dă licenţa, intră în rezidenţiat, şi, în tot acest parcurs, ca medic, profesează în realitatea sistemului medical românesc. Iar realitatea ne spune foarte clar: astăzi, unui medic i se cere mai mult decât medicină”, a mai spus decanul Facultății de Medicină, medicul Cătălin Cârstoiu.
Medicul de azi are mai multe atribuții decât în trecut
Oficialul a precizat că medicului i se cere să fie foarte bine pregătit profesional, dar trebuie să ştie şi să comunice cu pacientul, cu familia pacientului, cu ceilalţi medici, cu echipa medicală şi uneori cu instituţiile.
„Trebuie să înţeleagă cadrul legislativ în care îşi exercită profesia şi responsabilitatea pe care o are atunci când ia o decizie. Trebuie să ştie să utilizeze tehnologia. Trebuie să înţeleagă ce poate face inteligenţa artificială pentru medicină, dar şi unde sunt limitele ei. Trebuie să ştie să lucreze într-o echipă multidisciplinară. Şi trebuie să poată lua decizii într-un sistem medical care devine din ce în ce mai complex. De aceea cred că trebuie să vorbim tot mai serios despre formarea transversală a viitorului medic. Medicină. Comunicare. Tehnologie şi inteligenţă artificială. Legislaţie. Etică şi responsabilitate. Lucru în echipă. Acestea nu sunt accesorii ale profesiei. Fac parte din competenţa medicului de astăzi”, a transmis decanul Facultăţii de Medicină din Bucureşti.
Și pacientul s-a schimbat
El a argumentat că s-a schimbat şi pacientul.
„Pacientul are, astăzi, acces la informaţie. Uneori vine la medic după ce a citit zeci de pagini pe internet. Uneori vine cu informaţie corectă. Alteori vine cu informaţie falsă. Pune mai multe întrebări. Vrea să înţeleagă. Vrea să participe la decizie. Ceea ce este corect. Medicul trebuie să fie pregătit pentru această relaţie. Nu este suficient să ştie diagnosticul şi tratamentul. Trebuie să ştie să construiască încredere. Iar încrederea nu se predă într-un singur curs. Se construieşte prin competenţă, comunicare, comportament şi responsabilitate”, explică medicul Cătălin Cârstoiu.
Facultatea trebuie să îşi regleze permanent „propriul motor”, mai spune Cîrstoiu.
„Să ne întrebăm ce predăm. Cum predăm. Ce competenţe dezvoltăm. Ce s-a schimbat în societate. Ce se schimbă în spitale. Ce ne spune cercetarea. Ce aduce tehnologia. Şi, mai ales: de ce fel de medic are nevoie pacientul astăzi? Nu putem pregăti medicii de mâine numai cu răspunsurile medicinei de ieri. Trebuie să păstrăm ceea ce este fundamental şi valoros în şcoala medicală şi, în acelaşi timp, să adăugăm competenţele pe care realitatea le cere noilor generaţii. Din acest motiv, acesta este dizideratul pentru următoarea perioadă al Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Aceasta este responsabilitatea noastră. Să formăm medicii de care este nevoie”, a conchis Cătălin Cârstoiu.
Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, mesaj important pentru absolvenți
Un alt mesaj important pentru absolvenți a venit din partea Cătălinei Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, care a pus accentul pe relația dintre medic și pacient și pe nevoia ca pregătirea profesională să fie completată de empatie și abilități de comunicare.
„Dincolo de diagnostic, dincolo de investigații, dincolo de tratamentul pe care îl oferiți unui pacient, să nu uitați niciodată că în fața dumneavoastră se află un om. Dar toate acestea înseamnă și responsabilitate, și cunoașterea unor reguli”, a transmis Cătălina Poiană.
Oficialul a subliniat că, dincolo de competența profesională, medicul trebuie să păstreze o componentă umană esențială în relația cu pacientul.
„Dincolo de competență și alături de profesionalism, medicul trebuie să dovedească și emoție”, a spus Cătălina Poiană.
Aceasta a explicat că Facultatea de Medicină oferă baza formării profesionale, însă pregătirea medicului trebuie să continue și după terminarea studiilor, inclusiv prin dezvoltarea unor competențe care devin tot mai importante într-un sistem medical modern. Printre acestea se numără comunicarea cu pacientul și cu ceilalți membri ai echipei medicale, înțelegerea rolului tehnologiei și utilizarea inteligenței artificiale în practica medicală, dar și cunoașterea responsabilităților și regulilor care vin odată cu folosirea acestor instrumente.
„Aș vrea să mai spun ceva acestor tineri medici: profesia medicală nu se obține odată cu diploma de medic, ea se construiește prin activitatea de fiecare zi medicii se vor dezvolta”, a completat Poiană.
La ieșirea din sală puțini au fost studenții care au ales să vorbească cu presa, fiind vizibil emoționați și obosiți după cele trei ore de examen. Mulți deja se gândesc la specializările pe care le vor alege, în timp ce alții au vorbit despre plecatul din țară după ce vor termina studiile spunând că numărul de posturi disponibile este prea mic pentru numărul extrem de mare de absolvenți care ies de pe băncile facultății.
