Mari schimbări în sistemul de învățământ românesc. Examen la admiterea la liceu și gramatica probă la BAC

Printre marile schimbări anunțate în învățământul din Romania se numără introducerea unui examen la admiterea la liceu și gramatica probă la BAC. Colegiile vor putea organiza un concurs propriu de admitere, dar după ce absolvenții claselor a VIII-a vor susține Evaluarea Națională, iar gramatica va fi inclusă ca o probă la examenul de Bacalaureat, alături de literatura limbii române.

Acestea sunt unele dintre deciziile anunțate de ministrul Educației după întâlnirile cu „federațiile sindicale reprezentative din învățământ.

Examen la admiterea la liceu și gramatica probă la BAC. Ce alte schimbări au loc

”Am avut un dialog foarte constructiv și responsabil cu federațiile sindicale reprezentative din învățământ: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” a anunțat ministrul Educației/

Condiția ca această admitere să fie organizată imediat după susținerea examenului de Evaluare Națională, se constituie într-o veritabilă șansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admiși în colegiile dorite, fiind în același timp o oportunitate unică pentru acele colegii care își doresc și își asumă selecția în vederea susținerii performanței prin inițierea unui număr important de clase de excelență/specializare în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat.

Admiterea în liceu prin repartiție computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii.

Aceste prevederi sunt prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.

2. Limba și literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului național de bacalaureat

Structura probei de limba romana va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. Promovarea examenului național de bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane).

Referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), a fost agreat faptul că își va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) și art. 76 alin. (3) și a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învățământul superior în condițiile autonomiei universitare, cât și pe piața muncii.

Pentru încurajarea participării absolvenților de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiționa promovarea examenului național de bacalaureat.

A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator); acest fapt nu înseamnă că toți itemii vor fi de tip grilă!

Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru și a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generație care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul școlar 2023-2024.

3. Asumarea filierei la nivel liceal este apreciată ca fiind o măsură oportună

Acesta este capabilă să susțină creșterea calității procesului de învățământ și profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic). Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei.

Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocațională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru.

Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic și profesional” și asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unitățile de învățământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educație al elevilor, vor putea fi justificate și aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepții de la această măsură.

Astfel, în proiectul de lege va fi reglementată această posibilitate prin raportare la motive obiective care țin de asigurarea dreptului la educație, dar și de nevoia de continuare, spre exemplu, a susținerii performanței sportive la nivelul unor licee tehnice și profesionale care au înregistrat performanțe în acest domeniu și nu numai.

4. Procesul de descentralizare

Acesta va fi inițiat prin reconfigurarea activității de educație extrașcolară la nivelul sistemului național de învățământ. Palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară.

Personalul încadrat la nivelul acestor unități de educație extrașcolara își menține calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului național de învățământ.

Componentele de patrimoniu, terenurile și clădirile unităților de educație extrașcolară, având în vedere specificul și răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public și vor fi administrate de către consiliile județene. Schimbarea destinației se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educației. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităților de educație extrașcolară și vor fi administrate de către consiliile de administrație, conform legii.

5. În condițiile evidențierii importanței susținerii învățământului special, integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă se va face gradual

Măsura va fi luată dacă la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condițiile specifice din perspectiva existenței resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin și cadre didactice formate pentru educația copiilor cu CES), precum și din perspectiva existenței infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă…..)

Pentru asigurarea școlarizării elevilor cu CES, conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerințelor educaționale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât si intervenții specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere școlară, intervenții psihologice, precum și adaptări și modificări curriculare, diverse tipuri de asistență psihopedagogică.

Ministrul a anunțat că marți, 23 august, începând cu ora 10.00 va continua dezbaterea cu federațiile sindicale pe „cele mai importante aspecte din proiectul Legii învățământului preuniversitar-România Educata”.