Experții internaționali în sănătate publică avertizează cu privire la impozitarea ridicată a nicotinei
83 de experți de renume în domeniul sănătății publice își exprimă îngrijorarea cu privire la revizuirea Directivei privind accizele la tutun (TED) de către Comisia Europeană. Aceștia susțin că impozitarea alternativelor fără fum în același mod ca și țigările combustibile este o măsură care contrazice dovezile științifice, subminează eforturile în domeniul sănătății publice și protejează comerțul mortal cu țigări, arată Eureporter.co.
Luni (1 septembrie), o coaliție formată din 83 de experți internaționali de renume în domeniul sănătății publice, dependenței de nicotină și controlului tutunului a trimis o scrisoare deschisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizând împotriva planului propus de a impune noi taxe asupra produselor cu nicotină mai puțin nocive, cum ar fi țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pungile cu nicotină, scrie Eureporter.co.
Experții internaționali în sănătate publică avertizează cu privire la impozitarea ridicată a nicotinei
Scrisoarea contestă în mod direct comunicările publice recente ale UE care sugerează că aceste produse prezintă riscuri pentru sănătate comparabile cu fumatul, calificând această poziție drept „o abatere semnificativă de la principiul fundamental al sănătății publice bazate pe dovezi” și o formă de dezinformare.
Pentru a-și susține argumentele, experții evidențiază mai multe exemple reale de rezultate pozitive în domeniul sănătății publice obținute prin reducerea efectelor nocive ale tutunului, în special în Suedia, Regatul Unit și Noua Zeelandă.
Semnatarii îndeamnă Comisia să adopte o abordare de reglementare bazată pe date științifice, care să facă distincție între produsele combustibile și cele necombustibile, valorificând astfel potențialul imens al reducerii efectelor nocive pentru a salva vieți și a reduce povara bolilor legate de fumat, care cauzează în prezent aproape 700 000 de decese premature în UE în fiecare an.
Scrisoarea este cosemnată de organizații medicale și de reducere a efectelor nocive de prim rang, printre care European Tobacco Harm Reduction Advocates (ETHRA), International Association for Smoking Control and Harm Reduction (SCOHRE) și Spanish Medical Platform for Tobacco Harm Reduction (PRDT).
Profesorul Konstantinos Farsalinos (MD, MPH), o autoritate renumită în domeniul reducerii efectelor nocive ale tutunului, care a luat această inițiativă, a criticat vehement abordarea Comisiei:
„Este un principiu esențial ca orice politică de sănătate publică – în special cea legată de tutun – să se bazeze pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, în conformitate cu angajamentul Comisiei Europene de a adopta o legislație bazată pe date. Este îngrijorător faptul că recentele comunicări publice ale oficialilor, inclusiv ale comisarului pentru sănătate și bunăstarea animalelor, se îndepărtează radical de acest principiu. Afirmația că efectele nocive ale produselor de reducere a efectelor nocive ale tutunului fără fum sunt comparabile cu cele ale țigărilor convenționale este în contradicție cu dovezile științifice și cu bunul simț. Aceasta relevă o neînțelegere profundă în cadrul Comisiei cu privire la potențialul acestor produse pentru sănătatea publică și, din păcate, propagă percepții eronate care sunt frecvent observate în rândul europenilor, în special al fumătorilor, cu privire la beneficiile adoptării unei strategii de reducere a efectelor nocive ale tutunului”, a afirmat el.
„Introducerea propusă a unor taxe prohibitive pentru produsele cu nicotină mai puțin nocive reprezintă, în realitate, o „raid fiscal” asupra acestor produse, cu implicații negative puternice asupra sănătății publice. Chiar și în cazul țigărilor din tutun, deși impozitarea rămâne un instrument eficient pentru reducerea prevalenței fumatului, orice creștere bruscă și necontrolată a impozitelor poate stimula o piață neagră necontrolată, ceea ce, de fapt, ar face țigările mai ieftine pentru consumatori. Însă cel mai puternic impact negativ asupra sănătății publice este de așteptat din impozitarea produselor cu nicotină cu risc redus. De fapt, reducerea efectelor nocive ale tutunului poate fi un instrument eficient pentru creșterea veniturilor guvernamentale. Dar acest lucru se va realiza prin promovarea produselor cu nicotină necombustibile în rândul fumătorilor, reducând astfel povara economică legată de fumat din cauza cheltuielilor de sănătate și a costurilor legate de pierderea productivității. În schimb, aplicarea unei sarcini fiscale grele asupra produselor care pot salva vieți va duce inevitabil la crearea unei piețe negre, va reduce veniturile și, cel mai important, va costa vieți”, a adăugat acesta.
TED și TEDOR
În luna iulie a acestui an, Comisia Europeană a emis în aceeași zi două anunțuri separate, dezvăluind un efort reînnoit de reducere a consumului de tutun prin majorarea taxelor, o măsură menită să crească costul țigărilor și al altor produse din tutun în întreaga UE. Într-o mișcare fără precedent, Comisia Europeană bazează o parte semnificativă a planificării sale financiare viitoare pe fumători și vapers.
Două mecanisme stau la baza acestei strategii fiscale. În primul rând, o Directivă revizuită privind accizele la tutun (TED) propune creșteri enorme: o creștere de 139 % a taxelor pe țigări, de 258 % pe tutunul de rulat și, pentru prima dată, taxe mari pe țigările electronice, tutunul încălzit și pungile cu nicotină. În al doilea rând, un nou instrument fiscal numit Resursa proprie din accizele la tutun (TEDOR) ar impune o suprataxă de 15% la nivel general, concepută special pentru a canaliza fonduri direct în vistieria UE, aparent pentru a sprijini programe majore, inclusiv reînarmarea Europei sub coordonarea NATO.
Propunerea TEDOR, prezentată separat ca parte a noului cadru financiar multianual (CFM) al UE în valoare de 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, este concepută ca o nouă sursă de venituri pentru UE, independentă de contribuțiile statelor membre. Ea se bazează pe strângerea a 11,2 miliarde de euro anual prin modificări radicale ale regimului fiscal al UE în materie de tutun. Această măsură, recunoscută acum în mod deschis de către membrii Comisiei, sugerează o schimbare profundă: de la o reglementare axată pe sănătate la o dependență bugetară de obiceiurile pe care Bruxelles-ul a pretins mult timp că le descurajează.
O politică prinsă între bugetul public și sănătatea publică
Deși Comisia a susținut inițial că TEDOR va funcționa independent de sistemele fiscale naționale, acum recunoaște că randamentul proiectat al TEDOR depinde de adoptarea reformelor TED. Însă aceste reforme se confruntă cu o puternică opoziție din partea mai multor state membre ale UE, printre care Italia, Grecia, Portugalia și România, țări în care rata fumatului rămâne ridicată, iar taxele pe tutun sunt un subiect sensibil din punct de vedere politic. În plus, Suedia s-a opus propunerii UE de a utiliza veniturile provenite din taxele mai mari pe tutun pentru a contribui la finanțarea următorului buget pe termen lung al blocului.
Aceasta creează o prăpastie fiscală: dacă directiva eșuează, UE ar putea pierde până la 78,4 miliarde de euro din veniturile prevăzute, lăsând inițiativele cheie în domeniul apărării și al mediului fără finanțare suficientă. Dacă are succes, UE riscă să devină dependentă structural de consumul de produse nocive, cu stimulente perverse pentru menținerea unei baze fiscale înrădăcinate în dependență.
Un buget bazat pe dependență?
Ceea ce este cel mai îngrijorător este schimbarea filosofică care stă la baza acestei situații. Instituțiile UE au promovat de mult timp angajamentul lor față de reducerea efectelor nocive, echitatea în sănătate și renunțarea la fumat. Cu toate acestea, strategia actuală relevă o contradicție flagrantă: dacă oamenii renunță la fumat, bugetul se prăbușește.
Mai mult, introducerea unor accize ridicate pentru produsele alternative fără nicotină subminează ani de progrese înregistrate în țări precum Suedia și Regatul Unit, unde astfel de produse au redus dramatic rata fumatului. În loc să încurajeze renunțarea la fumat, UE o penalizează acum.
Drumul de urmat
Având în vedere că este necesară unanimitatea celor 27 de state membre ale UE, pachetul de reforme TED este departe de a fi garantat. Cu toate acestea, Comisia pare să riște, sperând că teama de pierderea veniturilor va forța respectarea normelor. Acest lucru riscă să transforme sănătatea publică într-un instrument de negociere politică și să submineze încrederea în procesul de elaborare a politicilor UE.
Dacă UE dorește cu adevărat să reducă fumatul, să îmbunătățească sănătatea publică și să abordeze în mod responsabil deficitul bugetar, trebuie să decupleze impozitarea sănătății de liniile de finanțare esențiale, cum ar fi apărarea. O politică fiscală transparentă, etică și orientată spre viitor nu ar trebui să depindă de consumul de nicotină.
Întrebarea este acum simplă, dar urgentă: UE construiește un viitor mai sănătos sau doar unul mai bogat, finanțat de cei bolnavi?
