Facturile la gaze și energie, o povară tot mai mare pentru români. Cât se plătește lunar din bugetul unei familii
O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) evidențiază faptul că facturile la energie reprezintă o povară financiară semnificativă pentru români. Studiul arată că un procent considerabil dintre familii alocă peste 10% din bugetul lunar pentru plata curentului electric și a gazelor naturale.
Conform aceleiași analize, dificultățile legate de costurile energiei au determinat apariția fenomenului de sărăcie energetică în rândul populației. Estimările indică faptul că, până la sfârșitul acestui an, aproximativ o treime dintre români vor fi afectați de această situație.
Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, avertizează că România riscă să rămână o țară în care se poate vorbi despre energie ca fiind criteriu de excludere socială.
„Sărăcia energetică nu mai este o temă de sezon. Este o fractură structurală a modelului nostru social și locativ. (…)
Iar dacă politicile vor continua să trateze doar prețul, fără să intervină asupra clădirilor, veniturilor și infrastructurii, România va rămâne o țară în care energia nu este doar o utilitate, ci un criteriu de excludere socială”, spune Chisăliță.
Potrivit președintelui AEI, țara noastră nu se confruntă, la capitolu energie, cu o simplă problemă de facturi mari.
„Sărăcia energetică a devenit o structură socială paralelă, cu mecanisme diferite, dar convergente, care fragilizează milioane de gospodării. Când 32 la sută dintre gospodării cheltuie peste 10 la sută din buget pe energie, nu mai vorbim despre excepții. Vorbim despre un prag sistemic depășit. Iar când 7 la sută dintre gospodării ajung sub pragul materialelor după ce să plătesc facturile , energia nu mai este doar un serviciu; devine un factor direct de sărăcire”, consideră Dumitru Chisăliță.
Analiza AEI include și un rezumat al ”sărăciei energetice în România”, după cum urmează:
- 32 la sută dintre gospodăriile din România au costuri cu energia peste 10 la sută din bugetul familiei, fiind asimilate drept gospodării vulnerabile
- 26 la sută dintre gospodăriile din România sunt în tiparul locuință ineficientă cu consum mare de energie și cu probleme la plata facturii, acestea sunt într-o vulnerabilitate structurală (clădire ineficientă – costuri mari – venit scăzut)
- 11 la sută dintre gospodăriile din România sunt în subconsum, adică nu doar că au facturi mari, ci și un consum insuficient
- 7 la sută dintre gospodăriile din România cad sub pragul sărăciei după plata facturilor, sărăcia energetică împinge direct în sărăcie materială
- 0,07 la sută dintre gospodăriile din România sunt fără electricitate și 0,10% dintre gospodăriile din România sunt cu o nevoie acută de lemne de foc, procente mici ca pondere, dar critic importante ca severitate (excluziune)
Tot conform analizei AEI, se poate afirma că există două Românii energetice: una marcată de împovărare și o alta a subconsumului.
Facturi mari, consum menținut
În Vestul țării, 40 la sută dintre gospodării depășesc pragul de 10 la sută din buget pentru energie . În Centru – 35 la sută. În Sud-Est – 36 la sută.
Aici gospodăriile continuă să consume, pentru că trebuie, dar costul apasă disproporționat pe venituri. Nu este neapărat frigul cel mai mare, ci presiunea financiară constantă, scrie romaniatv.net.
Politicile de plafonare au vizat această categorie. Însă plafonarea tratează simptomul, nu cauza: fond locativ ineficient, sisteme de încălzire costisitoare, lipsa reabilitărilor profunde.
În Nord-Est, 30 la sută dintre gospodării sunt în subconsum. În Sud-Vest Oltenia – 29 la sută.
„Aceste gospodării nu apar în statisticile de ‘facturi uriașe’. Ele nu consumă mult. Consumă prea puțin. Subconsumul este forma cea mai tăcută a sărăciei energetice. Înseamnă camere neîncălzite, umezeală, compromisuri zilnice între căldură și hrană. Este o vulnerabilitate invizibilă în dezbaterea despre prețuri, dar profund vizibilă în realitatea rurală”, spune președintele AEI.
