Germania va introduce săptămâna aceasta noi controale la frontierele cu Polonia și Republica Cehă, a anunțat miercuri ministrul german de interne, afirmând că trebuie făcute mai multe pentru a proteja sistemul fragil de granițe deschise al Uniunii Europene, transmite Reuters.
Între timp, la Bruxelles, are loc un nou Consiliu JAI (Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE) pe tema migranților care par să invadeze Europa prin Marea Mediterană. De asemenea, și Polonia și Cehia vor lua măsuri similare. În acest context, aderarea României și Bulgariei la Schengen par foarte îndepărtate.
Germania a înregistrat o creștere cu 78% a cererilor de azil pentru prima dată în primele șapte luni ale anului 2023, potrivit datelor oficiale. În august, numărul de treceri ilegale înregistrate la frontiera cu Germania a ajuns la 14.701, în creștere cu 66% față de aceeași lună a anului trecut, arată datele poliției.
„Dacă nu reușim să protejăm mai bine frontierele externe (…), atunci frontierele deschise în interiorul UE sunt în pericol”, a declarat Nancy Faeser reporterilor la Berlin.
Ea a declarat că noile măsuri se vor concentra asupra traficanților de persoane, care, potrivit acesteia, au facilitat trecerea unui sfert dintre migranții care intră în Germania.
„Vrem să împiedicăm mișcările evazive ale traficanților prin controale flexibile și mobile în locuri schimbătoare”, a spus ea, adăugând că măsurile vor fi inițiate împreună cu Polonia și Republica Cehă.
Poliția cehă a sporit controalele aleatorii la granița cu Slovacia, precum și pe autostrăzile spre Germania, a declarat președintele poliției cehe, Martin Vondrasek, transmite Reuters.
Migrația ocupă un loc important pe agenda Germaniei înaintea unei serii de alegeri de stat în care extrema dreaptă speră să își sporească influența, începând cu scrutinul din Bavaria și Hesse din 8 octombrie. Municipalitățile au cerut mai multe fonduri pentru a face față sosirii, subliniind că locuințele și serviciile sunt întinse, amintind de 2015, când Germania a primit peste 1 milion de refugiați care fugeau de războiul din Orientul Mijlociu.
Pe lângă creșterea numărului de treceri ilegale ale frontierei, Germania a primit, de asemenea, aproximativ 1 milion de refugiați ucraineni în ultimul an. Aceștia nu sunt incluși în cifrele privind cererile de azil, deoarece acesta este acordat automat dacă este solicitat. Înaintea alegerilor din landul său, premierul conservator al Bavariei, Markus Soeder, a sugerat o limită maximă de 200.000 de solicitanți de azil pe an – o propunere respinsă de Faeser.
De asemenea, ministrul se află în campanie electorală și în landul natal Hesse, unde este principalul candidat al social-democraților. Ea nu a dat detalii despre măsuri, adăugând că aceste informații ar putea face jocul rețelelor criminale. Anterior, au existat controale aleatorii ale poliției la frontiere, iar Germania a menținut controale staționare la granița bavareză cu Austria din 2015.
Cea mai recentă creștere a numărului de migranți vine în contextul în care mii de migranți care călătoresc cu ambarcațiuni din Africa de Nord au debarcat pe insula italiană Lampedusa. În urmă cu două săptămâni, Germania a anunțat că va suspenda un acord cu Italia pentru a prelua o parte dintre cei sosiți, argumentând că Roma nu respectă regulile îndelung contestate care dictează ca cererile de azil să fie procesate în țara UE de prim sosire.
Faeser a retras această decizie în câteva zile, având în vedere evoluția crizei din Lampedusa. Creșterea numărului de sosiri a dus, de asemenea, la tensiuni cu Polonia, vecina Germaniei, care a declarat că ar putea introduce controale la frontieră.
Varșovia a început marți, cu câteva săptămâni înainte de propriile alegeri naționale, să efectueze verificări asupra unor vehicule care traversează frontiera slovacă, suspectând că acestea ar putea transporta migranți ilegali.
Miniştrii afacerilor interne din Uniunea Europeană se întrunesc joi, la Bruxelles, având ca principale puncte pe agendă migraţia şi azilul, în contextul în care Europa se confruntă în ultimele săptămâni cu un val masiv de migranţi care traversează Mediterana Centrală pentru a ajunge în sudul Italiei, transmite Agerpres.
Participanţii vor fi informaţi cu privire la stadiul actual al dezbaterilor legislative în curs ce vizează reformarea legislaţiei europene în materie de azil. De asemenea, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migraţiei, inclusiv cu privire la cooperarea cu partenerii externi pentru gestionarea presiunilor implicate de migraţie.
O prevedere inclusă în pactul privind migraţia şi azilul, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, se referă la un sistem de solidaritate obligatoriu între statele membre ale UE în cazul unui aflux masiv de migranţi la frontierele unei ţări membre. Textul este blocat în prezent de dezacordurile dintre ţări.
Ungaria, Polonia, Austria şi Republica Cehă s-au opus acestui text în luna iulie, în timp ce Germania, Slovacia şi Olanda s-au abţinut, ceea ce împiedică asigurarea majorităţii necesare pentru adoptare.
Europa se confruntă în ultima perioadă cu un aflux de migranţi ilegali, un număr mare dintre aceştia venind cu ambarcaţiuni, de multe ori supraîncărcate, dinspre nordul Africii.
Numărul sosirilor în Italia cu ambarcaţiuni dinspre Africa de Nord a crescut, peste 133.000 de migranţi fiind înregistraţi până acum în acest an, comparativ cu aproape 70.000 pentru aceeaşi perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, cifrele nu le-au depăşit încă pe cele din 2016, când peste 181.000 de persoane, multe dintre ele sirieni care fugeau de război, au ajuns în Italia.