Guvernul dă o lovitură uriașă. Supraimpozitarea profiturilor din energie cu 60% va afecta în special companiile austriece. Anunțul lui Rareș Bogdan
Guvernul pregătește o lovitură uriașă pentru numeroase firme care activează în România, în special pe cele petroliere și de gaze naturale, anunțând supraimpozitarea profiturilor din energie cu 60% va afecta în special companiile austriece. Executivul a aprobat transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie, în urma măsurii urmând să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei, a declarat, miercuri, Mihai Diaconu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, la finalul şedinţei de Guvern. Europarlamentarul Rareș Bogdan a venit cu o serie de detalii importante, după ce un proiect de OUG făcut public recent a arătat cum va fi schimbată legislația de anul viitor.
Guvernul pregătește o lovitură uriașă
„Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea ministrului de Finanţe, Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 1854 pe 2022 al Consiliului, din 6 octombrie 2022, privind o intervenţie de urgenţă pentru aprobarea problemei preţurile ridicate la energie. Aşa cum menţionează inclusiv titlul, Regulamentul este recent aprobat de către Consiliu în data de 6 octombrie 2022. Principalul motiv este pe de o parte de a proteja categoriile vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi, pe de altă, parte obiectivul principal al Guvernului României şi inclusiv cel stipulat în Regulamentul european este de a asigura finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice, cu precădere în cele din surse regenerabile.
Aşadar, avem de a face cu o transpunere a unui regulament european care vizează toate statele membre. Olanda, Franţa, Germania, spre exemplu, au impus o cotă de 33% a acestor extra-profituri sau să le zicem super-profituri ale companiilor care activează în domeniu. Irlanda şi ea a transpus Regulamentul şi merge pe o cotă de impozitare de 75%, Italia a ales 50% din profiturile pe anul 2023. Cehia, un stat comparabil cu România, zicem noi, a impus o cotă de impozitare de 60%, Grecia 90%. Aşadar, toată Europa cere această contribuţie de solidaritate şi România trebuie să se alinieze ca membru al Uniunii Europene la acest Regulament. Vorbim de super-profituri în domeniu, în vremuri în care preţurile la produsele energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire nu e cazul României, resursele sunt dificil de identificat şi populaţia are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate”, a spus Mihai Diaconu.
Potrivit secretarului de stat, companiile vizate sunt companiile solide, cu profituri considerabile, „cele care în anii trecuţi au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, aşa cum a stipulat Regulamentul European, să contribuie la trecerea cât mai uşoară peste această perioadă grea”.
Contribuabili sunt societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile. Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021.
Supraimpozitarea profiturilor din energie cu 60% va afecta în special companiile austriece
Companiile petroliere şi de gaze vor fi suprataxate, iar cele mai afectate firme vor fi cele ale Austriei, se arată într-un proiect al Executivului. Este vorba de suprataxarea veniturilor, iar principalele companii ce vor fi afectate sunt OMV Petrom, cu capital majoritar austriac și Romgaz, cu capital de stat. Proiectul ar putea fi însă o veste proastă și pentru circa 6 milioane de romani care cotizează la pilonul 2 de pensii.
Astfel, potrivit unei Ordonanțe de Urgență, guvernanții doresc să introducă taxa de solidaritate în anumite domenii, iar această decizie este adoptată la trei săptămâni de când România nu a intrat în Schengen, ca urmare a refuzului Austriei.
Mai exact, statul dorește să creeze un fel de fond de solidaritate, unde speră să strângă un miliard de euro, pe care să-i poată investi în energie. Astfel, principalele firme taxate sunt cele care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor. Prin urmare, câștigurile care în 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021 vor fi impozitate cu 60%.
Proiectul de OUG prin care se instituie noua taxă de solidaritate ar putea fi aplicat de la 1 ianuarie. În urma acestui anunț, companiile mari critică decizia României și avertizează că vor exista consecințe.
„Atragem atenția asupra impactului negativ pe care actuala formă a proiectului de act normativ o va avea asupra viitorului industriei autohtone de petrol și gaze din România”, a reacţionat Federația Petrolieră Petrol și Gaze.
Anunțul lui Rareș Bogdan
Europarlamentarul Rareș Bogdan susține decizia care urmează să fie adoptată și spune că România nu este un stat slab.
„Statul român nu este un stat slab și va sta pe picioarele lui în această încercare de influențare”, a afirmat Rareș Bogdan, în exclusivitate, la Antena 3 CNN.
Ce prevede de fapt proiectul propus de Guvern privind supraimpozitarea profiturilor din energie
Aceeași impozitare ar urma să se aplice i asupra profitului din 2023, iar guvernul estimează că în acest fel ar aduna circa 1 miliar de euro, principalele companii vizate fiind OMV Petrom și Romgaz, potrivit Realitatea Plus. OUG care ar urma să fie adoptată de Guvern se bazează pe noul regulament european care permite suprataxarea profiturilor uriașe profit din energie, dar care încă n-a fost adoptat, urmând ca acest lucru să se întâmple miercuri sau joi.
Proiectul poate fi citit aici Proiect-OUG-suprataxare-energie
De remarcat faptul că statul n-ar avea de suferit din aplicarea supraimpozitării, pentru că ceea ce pierde prin taxarea profitului Romgaz, la care este acționar majoritar, câștigă din încasările de la OMV Petrom, cu capital majoritar austriac. În schimb, ar putea fi afectați circa 6 milioane de angajați români care contribuie la pilonul 2 de pensii și ai căror bani, aproape 6,5 miliarde de lei, sunt investiți în acțiuni OMV Petrom și Romgaz.
Economedia.ro a consultat proiectul de OUG elaborat de Ministerul Finanțelor și discutat în ședința de guvern de astăzi prin care companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare. Mai precis, este vorba despre câştigurile care în 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.
Proiectul de OUG privind supraimpozitarea profiturilor din energie prevede că banii strânși de guvern din suprataxă vor putea fi întorși în industrie sub formă de investiții în energia din surse regenerabile, în eficiența energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare.
Cum va fi calculată noua taxă pentru companii
Contribuția de solidaritate se determină astfel: Contribuția de solidaritate = [profitul impozabil al anului 2022/2023 – (1,2 x media profiturilor impozabile aferente perioadei 2018-2021)] x 60%
unde:
media profiturilor impozabile aferente perioadei 2018-2021 se calculează prin însumarea profiturilor impozabile, respectiv pierderilor fiscale aferente fiecărui an din perioada 2018-2021 și împărțirea rezultatului la 4 sau la numărul corespunzător de ani în cazurile prevăzute la alin. (12). Profiturile impozabile/pierderile fiscale incluse în calculul mediei sunt cele determinate înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenți;
perioada 2018-2021, în cazul contribuabililor care au anul fiscal modificat, este cea prevăzută la alin. (3) lit. a).
Contribuția de solidaritate se calculează, se declară și se plătește anual până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor sau până la data de 25 a celei de a șasea luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat/exercițiului financiar diferit.
ART. 6 – (1) Încasările din contribuția de solidaritate se utilizează în oricare dintre următoarele scopuri:
a) măsuri de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, pentru a atenua efectele prețurilor ridicate la energie, într-un mod direcționat;
b) măsuri de sprijin financiar pentru a contribui la reducerea consumului de energie, cum ar fi prin licitații sau sisteme de ofertare menite să reducă cererea, reducerea costurilor de achiziție de energie ale consumatorilor finali de energie pentru anumite volume de consum, promovarea investițiilor consumatorilor finali de energie în surse regenerabile de energie, în investiții structurale în eficiența energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare;
c) măsuri de sprijin financiar pentru sprijinirea întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie, cu condiția ca acestea să fie condiționate de investiții în energia din surse regenerabile, în eficiența energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare;
d) măsuri de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice, în special investiții în conformitate cu obiectivele REPowerEU prevăzute în planul REPowerEU și în REPowerEU: acțiuni europene comune, cum ar fi proiecte cu o dimensiune transfrontalieră;
e) pentru finanțarea comună a unor măsuri menite să reducă efectele negative ale crizei energetice, printre care se numără sprijinul pentru protejarea ocupării forței de muncă, pentru recalificarea și perfecționarea forței de muncă sau pentru promovarea investițiilor în eficiența energetică și în energia din surse regenerabile, inclusiv în proiecte transfrontaliere, precum și în Mecanismul Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile prevăzut la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.
(2) Din sumele colectate, un procent de 70% se distribuie pentru finanțarea măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. c), d) și e) iar diferența pentru finanțarea măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).
Context: Proiectul de OUG pune în aplicare Regulamentul UE 2022/1854, adică reglementarea la nivel european care ar permite suprataxarea companiilor petroliere.
Companiile vor plăti contribuție de solidaritate anul viitor 60% pe diferența dintre profitul acestui an și media profiturilor perioadei 2018-2021 majorată cu 20%.
Companiile cele mai afectate de suprataxă sunt OMV Petrom (capital majoritar austriac) și Romgaz (capital majoritar de stat), potrivit Economica.net.
Guvernul a calculat că va strânge din această suprataxă suma de un miliard de euro în 2023, au declarat surse guvernamentale pentru G4Media.
De notat că banii vor intra într-un cont special deschis la Ministerul de Finanțe.
