Guvernul din Moldova retrage proiectul privind returnarea ambalajelor. Acuzații de lipsă de transparență

Guvernul de la Chișinău a retras de pe agendă proiectul privind sistemul de depozit pentru ambalaje, după ce mai multe companii mari au acuzat Ministerul Mediului de lipsă de transparență în desemnarea administratorului acestui sistem, scrie veridica.md. Autoritățile și experții de mediu avertizează că situația hidrologică de pe Nistru se agravează pentru al treilea an consecutiv. Reforma administrativă propusă de Executiv continuă să stârnească dezbateri.

Dispute privind desemnarea administratorului sistemului de returnare a ambalajelor

Schema de returnare a ambalajelor se pare că a ajuns în centrul unui presupus conflict între autorități și un grup de companii importante de pe piață. Guvernul a retras proiectul de decizie după ce Moldreturo, Returo, Kaufland, Moldretail Group, Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău și Forward International au acuzat Ministerul Mediului că a organizat un proces netransparent de desemnare a administratorului sistemului.

Pe 27 martie 2026, Comisia de evaluare și aprobare a dosarelor pentru desemnarea Administratorului Sistemului de depozit pentru ambalaje (SDA) a aprobat candidatura Asociației Obștești „Eco-Ret Moldova”, structură în spatele căreia se află Întreprinderea Mixtă „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.

Autoritățile resping acuzațiile. Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a declarat în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova că procedura „a fost perfect legală și transparentă”. Potrivit acestuia, disputa ar fi apărut după ce SRL Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău s-a retras dintr-o asociație de comercianți și a aderat la un alt grup, influențând astfel criteriul privind deținerea a trei cincimi din volumul băuturilor plasate pe piață.

Surse ale Veridica susțin însă că adevăratul motiv al retragerii proiectului de pe agenda Guvernului a fost o notificare oficială transmisă de Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău. Compania ar fi avertizat că nicio entitate nu poate utiliza datele sale comerciale pentru obținerea unor licențe de stat fără acord scris.

Într-o scrisoare adresată Guvernului, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, dar și unor parteneri externi, inclusiv Ambasadei SUA, Delegației Uniunii Europene și Ambasadei României, companiile semnatare și-au exprimat „dezacordul profund” față de desemnarea Asociației „Eco-Ret Moldova” pentru administrarea sistemului de depozit a ambalajelor. Operatorii economici au contestat în special aplicarea criteriului care impune deținerea a cel puțin trei cincimi din volumul total de băuturi plasate pe piață.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a respins la rândul său acuzațiile și a afirmat că procedura s-a desfășurat în baza unor criterii „clare și verificabile”.

Nistrul, fără viitură ecologică pentru al treilea an consecutiv

Situația hidrologică a Nistrului continuă să se deterioreze, avertizează autoritățile și experții de mediu. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a confirmat informațiile prezentate anterior de Asociația „Eco-Tiras”, potrivit cărora nici în acest an nu a avut loc viitura ecologică de primăvară. Potrivit oficialului, precipitațiile reduse din Carpați și absorbția apei în sol au împiedicat alimentarea suficientă a fluviului. Este al treilea an consecutiv fără o astfel de viitură, ultima având loc în aprilie-mai 2023.

Experții de mediu consideră situația extrem de gravă, în condițiile în care nivelul apei în lacul de acumulare al Centralei Hidroelectrice nr. 1 a Nodului Hidroenergetic Nistrean a coborât la 115 metri – cel mai redus nivel din ultimii 35 de ani. Lipsa viiturii complică și mai mult problemele legate de calitatea apei, pe fondul recentei poluări cu produse petroliere. Ministrul Mediului a explicat că realizarea unei viituri ecologice ar fi necesitat un volum mare de apă, ceea ce ar fi putut genera riscuri majore de deficit în perioada de vară și toamnă. În prezent, partea ucraineană asigură un debit minim de 100 de metri cubi pe secundă, în timp ce pentru o viitură ar fi necesar un debit de cel puțin 500 de metri cubi pe secundă.

Șeful Asociației „Eco-Tiras”, Ilya Trombițki, a confirmat că problema este determinată în principal de factori climatici și obiectivi, nu exclusiv de funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean. Totuși, el avertizează că actualele deversări pun în pericol asigurarea cu apă a Republicii Moldova în sezonul cald.

Organizația „Eco-Tiras” a atras atenția și asupra impactului activității Complexului Hidroenergetic Nistrean, amplasat în amonte de Naslavcea. Sistemul funcționează în regim de pompă-turbină: noaptea apa este pompată într-un bazin artificial, iar dimineața este deversată pentru producerea energiei electrice în orele de consum maxim. Potrivit ecologiștilor, acest mecanism reduce debitul natural al Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova și favorizează înămolirea albiei.

Reforma administrativă: modelul moldovenesc, comparat cu cel românesc

Dezbaterile privind reforma administrativă din Republica Moldova continuă și ele, în contextul în care Guvernul propune reducerea numărului de raioane și consolidarea primăriilor. Expertul european Victor Giosan, care a consiliat Guvernul Republicii Moldova în procesul reformei administrative și care, din septembrie 2025, activează în Cancelaria fostului premier român Ilie Bolojan, a declarat într-un interviu pentru hotnews.ro că România se confruntă cu probleme similare de organizare administrativă.

Acesta a subliniat că actualul sistem raional din Republica Moldova păstrează totuși anumite elemente democratice, în special prin modul de constituire a consiliilor raionale și alegerea indirectă a președinților de raioane. Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care Executivul nu intenționează să modifice actualul mecanism de alegere a conducerii raioanelor, aspect contestat de reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova.

Expertul a remarcat și faptul că președinții de raioane din Republica Moldova au competențe mai limitate decât președinții consiliilor județene din România.

În plus, el consideră drept avantaj organizarea centralizată a administrației publice moldovenești, unde atribuțiile sunt concentrate în cadrul Cancelariei de Stat, spre deosebire de sistemul românesc, unde acestea sunt împărțite între mai multe instituții.

Victor Giosan a apreciat și faptul că în Republica Moldova nu există mecanismul ordonanțelor de urgență, ceea ce obligă Guvernul să promoveze proiectele legislative prin Parlament. Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvern pe 8 aprilie 2026, prevede crearea unor primării cu minimum 3.000 de locuitori și reducerea numărului de raioane de la 32 la 10. Localitățile care vor decide să se comaseze urmează să beneficieze de sprijin financiar suplimentar.