Epoca Viktor Orban a apus. Liderul de centru-dreapta Peter Magyar a depus sâmbătă jurământul ca prim-ministru al Ungariei. Acesta a promis să „servească” Ungaria, şi nu să „domnească”.
Conservatorul pro-european în vârstă de 45 de ani, care a apărut pe scena politică maghiară în urmă cu doar doi ani, a fost învestit cu 140 de voturi pentru, 54 împotrivă şi o abţinere într-un parlament în care partidul său, Tisza, deţine 141 de locuri din 199. Votul a avut loc în absenţa lui Viktor Orban, care a renunţat la funcţia de deputat.
Magyar l-a învins pe naţionalistul Orban, care se afla de 16 ani neîntrerupt la putere, printr-o victorie zdrobitoare obţinută la alegerile din 12 aprilie, asigurând partidului său, Tisza, o majoritate constituţională ce îi va permite să anuleze reformele despre care criticii spun că au slăbit democraţia de la Budapesta.
Atât investitorii străini, cât şi maghiarii au salutat victoria lui Magyar, forintul atingând cele mai înalte niveluri din ultimii patru ani faţă de euro, randamentele obligaţiunilor scăzând, iar sondajele post-electorale arătând că mai mulţi alegători susţin Tisza.
Dar orice „lună de miere” pentru liderul în vârstă de 45 de ani ar putea fi de scurtă durată. Timpul pentru a asigura miliardele de euro din fondurile suspendate ale Uniunii Europene, necesare pentru a relansa economia şi a consolida finanţele publice tensionate, se scurge.
Magyar, care a promis o campanie amplă de combatere a corupţiei, îşi propune să negocieze până la 25 mai un acord cu liderii UE pentru a debloca fondurile UE suspendate.
„Poporul maghiar ne-a dat un mandat, ca să punem capăt deceniilor de derivă. Ne-au dat un mandat să deschidem un nou capitol în istoria Ungariei. Nu doar să schimbăm guvernul, ci şi să schimbăm sistemul. Să o luăm de la capăt”, a spus Magyar.
Peter Magyar s-a angajat deja să adere la Parchetul European, să combată corupţia şi să asigure independenţa justiţiei şi a presei.
Magyar moşteneşte o economie care abia a ieşit din stagnare în primul trimestru şi se confruntă acum cu noi dificultăţi din cauza creşterii costurilor energiei legate de conflictul din Orientul Mijlociu, care ar putea afecta grav economia europeană, dependentă de importuri.
Datele publicate vineri au arătat că deficitul bugetar al Ungariei a atins 71% din ţinta anuală până în aprilie, determinat de cheltuielile preelectorale ale lui Orban. Magyar a declarat că deficitul s-ar putea apropia de 7% din PIB în acest an.
El s-a angajat să reafirme orientarea Ungariei către Occident. Ţara membră a NATO a fost percepută ca derivând spre Kremlin sub conducerea lui Orban, care s-a opus eforturilor UE de a sprijini Ucraina împotriva invaziei Rusiei.
Magyar a mai declarat că după preluarea puterii va suspenda emisiunile de ştiri din mass-media publice, acuzând presa de stat şi canalele pro-Orban că l-au ajutat pe fostul lider să se menţină la putere, acordând timp de antenă limitat criticilor.