Harta. Lista celor 148 de orașe care ar putea „dispărea” după reorganizarea administrativ-teritorială. Sunt și stațiuni renumite

Harta administrativ-teritorială a României ar putea suferi modificări semnificative în urma planurilor de reorganizare discutate în cadrul PSD. Aceste schimbări vizează nu doar comasarea comunelor mici, ci și revizuirea statutului orașelor care înregistrează o scădere a populației sub pragul necesar pentru menținerea calității de oraș.

Conform datelor recensământului din 2021, un număr de 148 de orașe și municipii din țară au o populație sub 10.000 de locuitori și ar putea fi incluse în procesul de reformă. Printre acestea se află stațiuni cunoscute, precum Sinaia, Predeal, Bușteni, Băile Herculane, Eforie și Sovata. Până în prezent, nu a fost luată o decizie finală privind localitățile care vor fi transformate în comune sau comasate cu altele.

PSD dezvoltă un proiect de amploare pentru reorganizarea administrației locale, ce ar putea implica modificări atât în statutul unor orașe, cât și în actualele limite ale județelor. Dragoș Benea, europarlamentar PSD și coordonator al grupului de lucru responsabil cu reforma, a declarat în emisiunea Antena 3 CNN că populația va reprezenta un criteriu important în proces, dar nu va fi singurul factor luat în considerare.

„Tu n-ai cifre de oraș, dar ai organigrame de oraș”, a spus Benea, referindu-se la localitățile care au pierdut populație, dar continuă să aibă o administrație organizată și finanțată la nivel de oraș.

În prezent, 38 dintre orașele analizate au mai puțin de 5.000 de locuitori, iar unele abia depășesc 1.000. Cu toate acestea, au în continuare statut urban, primării și structuri administrative corespunzătoare.

Harta celor 148 de orașe și municipii care ar putea deveni comune

Potrivit datelor recensământului din 2021, aplicarea pragului de 10.000 de locuitori în procesul de reorganizare administrativă ar putea afecta 146 de orașe și două municipii, Orșova și Beiuș. Aceste cifre includ populația totală a unităților administrativ-teritoriale, cu localitățile componente.

Județul Vâlcea deține cele mai multe orașe sub acest prag, cu nouă localități vizate: Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Brezoi, Călimănești, Horezu și Ocnele Mari.

Județul Suceava urmează cu opt orașe, iar județele Maramureș și Sibiu câte șapte fiecare. Județele Arad, Bihor, Gorj, Mureș și Timiș au fiecare câte șase orașe care nu ating pragul de 10.000 de locuitori.

Printre orașele sub prag se regăsesc și cunoscute stațiuni turistice, precum Sinaia cu 9.071 de locuitori, Bușteni cu 8.368 și Predeal cu 4.020. Alte stațiuni includ Băile Herculane, cu 3.787 de locuitori, Băile Tușnad, cu 1.372, și Borsec, cu 2.391.

De asemenea, orașele de la malul mării precum Eforie, cu 8.630 de locuitori, Techirghiol, cu 8.061, și Sulina, cu 3.118 locuitori, se situează sub pragul analizat.

Printre cele mai mici orașe din țară se numără Băile Tușnad (1.372 locuitori), Nucet (1.987), Vașcău (2.025) și Băile Govora (2.158).

Aceste localități nu vor dispărea fizic de pe hartă, însă statutul lor administrativ ar putea fi modificat. Unele orașe ar putea deveni comune, iar altele ar putea fi integrate în localități învecinate. Decizia finală va lua în considerare și alte criterii, pe lângă populație.

Ce se va întâmpla cu orașele care au sub 10.000 de locuitori

Dragoș Benea a explicat, la Antena 3 CNN, că scopul reformei este ca localitățile să aibă administrații pe care și le pot permite și care să poată atrage mai ușor bani pentru investiții.

Numărul locuitorilor va cântări mult în luarea deciziilor, dar vor conta și situația financiară a primăriilor, cheltuielile, serviciile publice și posibilitățile de dezvoltare.

De exemplu, un oraș mic, aflat lângă unul mai mare, ar putea fi comasat cu acesta, în loc să continue să funcționeze cu o administrație separată.

„Se pot comasa și orașe acolo unde este cazul și unde vor decide acele comitete de reorganizare locală”, a explicat Benea.

România ar putea rămâne și cu mai puține județe

Reforma analizată în cadrul PSD nu vizează doar orașele și comunele, ci și comasarea județelor. Unul dintre scenariile luate în considerare se bazează pe actuala structură a celor 15 Curți de Apel din România.

Potrivit acestui scenariu, numărul județelor ar putea fi redus de la 41 la 15. Aceasta ar implica comasarea a 26 de județe și redesenarea granițelor administrative la nivel național.