În ziua de 10 octombrie 1857, au început lucrările de construcţie la Palatul Universităţii din Bucureşti, potrivit unibuc.ro. Considerat monument arhitectonic, Palatul Universităţii a fost construit după planurile arhitectului oraşului, Alexandru Orăscu, devenit profesor de geometrie şi arhitectură şi decan al Facultăţii de Ştiinţe.
La 14 decembrie 1869, clădirea Universităţii din Bucureşti a fost inaugurată în mod oficial în prezenţa domnitorului Carol I.
Corpul central al clădirii a fost construit în stil neoclasic între 10 octombrie 1857 – 14 decembrie 1869 pe baza planurilor lui Alexandru Orăscu, arhitectul Bucureștiului din perioada respectivă,
Împodobirea exterioară a palatului a fost realizată de către Karl Storck. Acesta a întocmit în stil clasic relieful de pe frontonul central al palatului, din piatră de Rusciuc.
Între 4 aprilie – 23 august 1944, România a fost bombardată timp de 137 de zile de forțele aeriene Aliate în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Printre multe altele, în urma acestor bombardamente corpul central al Palatului și opera realizată de sculptorul Storck au fost distruse.
Piesa centrală o prezenta pe Minerva încununând artele şi ştiinţele.
Parterul edificiului este construit în bosaj şi are ferestre largi în arc de cerc. Primele două etaje sunt decorate cu pilaştri dorici, cu ferestre în arc de cerc la primul etaj.
Ultimele 2 etaje, la mansardă, prezintă lucarne decorate. Construcţia dispune şi de un subsol înalt care serveşte drept soclu al palatului. Colţurile construcţiei sunt realizate din corpuri rotunde îmbrăcate în coloane dorice acoperite de cupole.
Corpurile laterale ale Palatului au fost realizate mai târziu, în perioada 1912-1926, conform planurilor elaborate de arhitectul Nicolae Ghica – Budeşti.
Astfel, în versiunea sa finală, Palatul Universității este format dintr-un corp central și două corpuri laterale amplasate în stânga și dreapta, unite între ele prin diverse corpuri de legătură mai joase.
La data înfiinţării, Universitatea din Bucureşti reunea, într-un singur corp, facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filosofie, găzduind, totodată, şi alte instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală.
În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii.
În prezent, clădirea găzduieşte Facultățile de Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri, Istorie, precum şi laboratoarele specifice facultăţilor și bibliotecile acestora.
Peste 10.000 de studenți învață în clădirea situată în Bulevardul Regina Elisabeta. Totodată, în Palatul Universității se află și Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, sedii ale mai multor Asociații studențești și Asociația Alumni a Universității din București.
În anul 2017, Arheologii de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, implicați în săpăturile din curtea Universității din București, asistați de cadrele didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparținut vechii Academii Domnești de la ,,Sf. Sava”.