EDITORIAL & OPINIE

Incursiuni în Polonia. Polonezii își consolidează țara și istoria cu bani de la UE. Noi ce facem?

Am revenit în Polonia după 10 ani de pauză și țara este una cu totul și cu totul schimbată. Fenomenul absorției record de fonduri europene se vede la tot pasul. Clădiri și muzee refăcute, infrastructură practică și modernă, chiar și poduri construite cu instalații artistice. Indiferent dacă situația politică este una complicată sau nu, dezvoltarea nu pare să fi ținut cont de asta.

Între timp, România așteaptă vizita Comisiei Europene la început de februarie în privinţa cererii de plată nr. 3 din PNRR și încă nu se știe dacă vom primi sau nu sumele de bani cuvenite după ce nu am reușit să respectăm jaloanele impuse, printre care și cel legat de pensiile speciale. Rămâne de văzut, în luna februarie, ce este de făcut.

În comparație, Polonia are salarii mai mari și prețuri mai mici, lucru care duce la un nivel de trai mai bun în această țară.

sursă foto: Claudiu Popa/Mediaflux

Polonezii își consolidează țara și istoria cu bani de la UE

Revenind la Polonia, mica excursie realizată în Cracovia la început de 2025 m-a făcut să văd un înainte și după inedit al acestei țări. Cracovia este unul dintre orașele poloneze istorice, al doilea ca mărime după capitala Varșovia, fiind chiar fosta capitală. Un fel de Iași al nostru, dacă vreți.

Peste tot în oraș vezi pancarte cu proiecte finalizate pe bani europeni.  În 2010 ajungeam pentru prima dată în această țară, în Wroclaw, oraș care urma să îmi fie casă pentru un an întreg printr-o bursă Erasmus ce mi-a dat șansa cunosc Europa. Era pentru prima oară când treceam cu adevărat granițele țării, asta dacă nu pun la socoteală banchetul de final de liceu din Bulgaria din care nu mai am foarte multe amintiri și un întreg univers mi se desfășura în față. Era și perioada în care companiile aviatice low cost își făceau intrarea în business și o serie de bilete de avion ieftine și reducerile studențești mi-au permis să călătoresc în centrul și vestul UE.

sursă foto: Claudiu Popa/Mediaflux

În Polonia am înțeles pentru prima dată importanța Spațiului Schengen și ce înseamnă să treci dintr-o țară în alta traversând un simplu pod, fără granițe și vămi complicate. Așa am văzut o parte din Germania și din Cehia. Polonia, o țară dublă aproape ca populație și aproape triplă ca PIB față de România, am văzut-o cu autostopul și cu trenul. În 2010 când am fost eu era un adevărat șantier, în 2014 când am mers într-o altă vizită deja începea să capete formă, iar în 2025 deja s-a desăvârșit.

sursă foto: Claudiu Popa/Mediaflux

Polonia are aproape 2.000 de kilometri de autostrada terminați și peste 3.300 de kilometri de drumuri expres și lucrările continuă. Multe gări au fost deja renovate sau construite, iar toate clădirile din centrele istorice ale orașelor refăcute. Acest lucru reflectă și în turism. Muzeele și restaurantele sunt pline, iar aeroporturile se umplu de oameni, mai ales pe timp de vară și în perioada sărbătorilor. Sunt muzee unde trebuie să îți faci din timp rezervare, altfel nu prinzi loc.

sursă foto: Claudiu Popa/Mediaflux

Muzee renovate și înființate pe bani europeni

Ce m-a uimit poate cel mai mult au fost muzeele pe care le-am vizitat, multe dintre ele renovate sau deschise recent, în ultimii ani. Sub primăria din Cracovia am descoperit un muzeu al orașului care te întâmpinau la intrare holograme făcute din vapori de apă.

Un altul, un muzeu de tehnică și inginerie a fost deschis de abia anul trecut într-un vechi depou de tramvaie al orașului. Ghidajul audio pe care îl primeai la intrarea în muzeu pornea automat în funcție de sala muzeului pe care o vizitai și te plimba de la începuturi, cu invenția roții și a pompelor de apă până în prezent și chiar în viitor, cu aselenizarea pe Marte.

sursă foto: Claudiu Popa/Mediaflux

Un alt muzeu, de istorie, în Fabrica lui Schindler, devenit celebru după filmul Lista lui Schindler, a fost și el renovat. Pe lângă exponate, oamenii aud și simt aproape tot ce s-a întâmplat la începtul celui De-al Doilea Război Mondial. Sunetele, efectele sonore și imaginile video te transpun în perioada respectivă.

BIroul lui Schindler
BIroul lui Schindler sursa foto: Claudiu Popa/Mediaflux.ro

De asemenea, un pod care mi-a atras atenția peste Vistula a fost podul Father Bernatek’s, o adevărată instalație artistică ce leagă două dintre cele mai frumoase cartiere ale orașului. Podul este pietonal și destinat bicicletelor.

La noi, din 2002 majoritatea Muzeului de Istorie din București, cel mai important muzeu din țară, a fost făcută inaccesibilă publicului pentru lucrări de reabilitare, iar doritorii pot vedea istoria României doar până la daci, poate și de aici preferințele majore ale românilor pentru aceștia.

sursă foto: Claudiu Popa/Mediaflux

În tot acest timp, muzeele din Polonia sunt pline ochi, folosesc holograme și tehnică de ultim moment pentru a pune la dispoziția vizitatorilor o experiență complexă și completă.

Absorția fondurilor europene a făcut diferența

Nu vreau să aduc laude Poloniei și nici să denigrez România, dar la multe capitole suntem cu mult în urmă, în contextul în care ambele țări au făcut parte din blocul sovietic și și-au dobândit independența post-comunistă în același timp. Totuși, polonezii au fost cei care au aderat mai devreme cu 3 ani la UE (2004) și cu vreo 19 la Schengen (2007), fiind și un adevărat model.

Polonia a preluat recent președinția UE, pe fondul unor conflicte politice intern. Mai mult, în ultimii ani, această țară a fost cea care a preluat cea mai mare parte a refugiaților ucraineni care au fugit de război, în contextul în care limba celor două țări este foarte asemănătoare.

Țara este unul dintre cele mai de succes exemple de țări în ceea ce privește absorbția fondurilor europene în Uniunea Europeană, și acest lucru este considerat un adevărat fenomen.

Astfel, în perioada 2007-2013, Polonia a absorbit peste 102 miliarde de euro din fonduri europene, fiind principalul beneficiar dintre toate statele membre. În următorul ciclu, perioada 2014-2020, țara a avut la dispoziție aproximativ 82,5 miliarde de euro, dintre care a reușit să atragă aproape toată suma. Mai mult, în cadrul ciclului financiar 2021-2027, Polonia beneficiază de alocări semnificative, inclusiv din Fondul de Redresare și Reziliență (PNRR), având o sumă estimată la peste 75 de miliarde de euro.

sursă foto: Claudiu Popa/Mediaflux

În aceleași perioade, România a absoribit în ciclul  2007-2013, 36,68 de miliarde din peste 40 alocate, adică 91%, în 2014-2020 39 de miliarde din cele 51 alocate, adică 75,7% și în perioada 2021-2027, din alte aproape 52 de miliarde alocate doar 1,9 miliarde de euro, adică o rată de absorbție de puțin peste 6%.

Mai mult, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România are la dispoziție 17,4 miliarde euro, din care a absorbit doar 3,7 miliarde euro, reprezentând o rată de absorbție de 21,4%.

Per total, România a primit fonduri europene în valoare de aproape 91 de miliarde euro și a contribuit la bugetul UE cu puțin peste 29 miliarde euro, practic fiind pe plus, cum s-ar spune, dar rezultatele, chiar dacă sunt prezente, nu sunt atât de vizibile.

În loc de încheiere

Cu toate că Polonia nu este una dintre preferințele românilor atunci când vine vorba de turism și călătorit, această țară poate să ofere o experiență inedită celor care ajung aici. Mâncarea din belșug, asemănătoare cu a noastră, bere și vodka sunt la discreție și turiștii primesc de asemenea o porție plină de foarte foarte multă istorie contemporană.

Este o țară sigură, iar polonezii sunt oameni foarte corecți, de multe ori aș putea prea corecți atunci când vine vorba de respectat regulile și normele impuse.

Unde mai pui că paritatea dintre leu și zlot este asemănătoare, așa că schimbul valutar este facil. Un zolt înseamnă 1,2 RON, astfel că 5 lei fac cam 4 zloți.

Dintre cele două țări aș alege mereu România, fără a se pune problema, însă este de multe ori frustrant să știi că la alții lucrurile merg și mai bine în timp ce la tine totul este pus la îndoială.

[email protected] - Claudiu Popa este jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Cochetează cu presa încă din liceu, când a scris la ziarele Informația Prahovei sau Actualitatea Prahoveană. ... vezi toate articolele