Infecția cu hantavirus „nu este un nou COVID-19”, arată experții. Totuși, oficiall SUA nu pot garanta că nu se va răspândi în SUA

Infecţia cu hantavirus „nu este un nou COVID-19”, au declarat reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), informează luni AFP.

Deşi criza sanitară de la bordul vasului de croazieră MV Hondius, care urmează să plece luni spre Ţările de Jos, a stârnit multe îngrijorări, readucând în prim-plan amintirile din perioada pandemiei de coronavirus din 2020, există numeroase diferenţe între cele două tipuri de infecţii, afirmă experţii din domeniul sănătăţii. Care sunt acestea?

Originile COVID-19 și hantavirusul

COVID-19 este o boală infecţioasă virală cauzată de un coronavirus, SARS-CoV-2, apărută în China la sfârşitul anului 2019. A fost vorba despre o transmitere naturală de la animal la om, survenită, a priori, în perimetrul pieţei agroalimentare din Wuhan, sau o evadare a unui virus modificat pe cale experimentală dintr-un laborator din acest oraş chinez?

Cele două ipoteze se contrazic, însă prima dintre ele este susţinută de majoritatea oamenilor de ştiinţă.

Acest virus a fost descoperit la începutul lunii ianuarie 2020, iar pe 11 martie 2020 OMS a declarat că epidemia cauzată de COVID-19 era de atunci considerată ca fiind o pandemie: aceasta a făcut milioane de morţi – circa 20 de milioane de victime, potrivit OMS – şi a devastat economia mondială.

Hantavirusul, al cărui nume provine de la râul coreean Hantan în urma unui prim episod epidemiologic survenit în timpul Războiului din Coreea (1950-1953), este un virus prezent pe toate continentele, mai ales în Asia şi Europa. El este monitorizat în zonele unde este endemic.

Transmitere şi simptome

Hantavirusurile sunt transmise în principal la oameni de rozătoare sălbatice infectate, care elimină virusul prin salivă, urină şi excremente: inhalarea prafului contaminat cu acele excreţii reprezintă principala cale de infectare.

Singura dintre cele aproximativ 30 de hantavirusuri despre care se cunoaşte că se transmite de la om la om, tulpina Anzi are o perioadă de incubaţie cuprinsă între una şi şase săptămâni, comparativ cu 7-10 zile, în medie, după apariţia simptomelor, pentru COVID-19.

Deşi transmiterea interumană a hantavirusului Anzi – tulpina identificată pe vasul de croazieră – „se realizează pe cale aeriană”, „ea necesită condiţii foarte speciale de proximitate, de promiscuitate sau un teren de fragilitate medicală la persoanele expuse, dincolo de ceea ce se cunoaşte pentru alte virusuri respiratorii”, inclusiv pentru SARS-CoV-2, a explicat Virginie Sauvage de la Institutul Pasteur din Paris, directoarea Centrului Naţionale de Referinţă pentru Hantavirusuri.

Potrivit Institutului Pasteur, „perioada de transmitere cu cel mai mare risc” pentru hantavirus este cea a apariţiei primelor simptome, care adeseori preced o spitalizare: cei apropiaţi sunt astfel persoanele cele mai expuse, „mai ales în timpul contactelor foarte apropiate (contact sexual) sau al unor momente de viaţă din spaţiile închise (cameră, vehicul etc.).

În timp ce hantavirusurile de pe continentul american pot provoca insuficienţe respiratorii şi cardiace, precum şi febre hemoragice, COVID-19 este doar o boală respiratorie, care poate provoca febră, tuse, dificultăţi de respiraţie, dureri de cap, dureri musculare, oboseală, diaree, pierderea mirosului şi a gustului.

Rată de mortalitate mai mare, dar „risc mai mic” de pandemie

Un virus care ar ucide „50% din populaţie, ar decima-o pe aceasta rapid, privându-se de ocazia de a se răspândi”, a declarat Raul Gonzalez Ittig, biolog la Agenţia naţională de cercetări ştiinţifice din Argentina, o ţară confruntată deja cu un focar de hantavirus, care a provocat 11 decese în 2018-2019. Or, întrucât hantavirusul Anzi are o rată de mortalitate care poate ajunge la 40%, „decesele survin repede”, a adăugat Raul Gonzalez Ittig, subliniind că „izolarea bolnavilor, implementată fără amânare, întrerupe rapid lanţul de transmitere virală”.

Aşadar, totul se petrece „mult mai repede: o singură persoană îl transmite, zece se infectează şi, fără un tratament adecvat, mor. De aceea, riscul unei pandemii de hantavirus este mult mai mic”, a explicat el, în timp ce COVID-19, care nu provine, după părerea sa, de la „un virus cu mortalitate rapidă, infectează mai întâi mii de persoane înainte ca decesele să înceapă să se acumuleze”.

Tratamente, vaccinuri

„Nu există în prezent niciun tratament specific, nici vreun vaccin” împotriva hantavirusului, a precizat specialistul în boli infecţioase Vincent Robin, de la ANRS-Mie.

Însă „cu cât îngrijirea medicală este mai rapidă, cu atât mai bun va fi prognosticul”, a subliniat Virginie Sauvage. În cazul unor leziuni pulmonare severe, o asistenţă respiratorie este necesară, mai ales în secţia de reanimare. Dacă apare o insuficienţă renală, poate fi necesară dializa.

Pentru COVID-19, îngrijirile medicale vizează atenuarea simptomelor (paracetamol), dar şi antivirale care pot fi administrate anumitor persoane cu risc ridicat de a dezvolta forme grave ale bolii.

În ceea ce priveşte un posibil vaccin, „studii au fost realizate pe anumite tulpini ale virusului, dar eficacitatea lor nu a fost încă dovedită la nivelul tuturor hantavirusurilor”, a explicat Vincent Ronin.

Împotriva COVID-19, vaccinurile, mai ales cele cu ARN mesager, au fost dezvoltate în timp record în perioada pandemiei. Eficacitatea lor şi siguranţa lor au fost de atunci documentate pe scară largă în baza miliardelor de vaccinări efectuate la nivel global.

Un oficial american declară că nu poate garanta că nu se va răspândi în SUA

Un oficial al CDC declară că nu poate garanta că hantavirusul nu se va răspândi în SUA. 18 persoane sunt sub supraveghere pentru hantavirus în Nebraska şi Atlanta. Nouă persoane sunt monitorizate în alte şase state.

Şaptesprezece pasageri americani de pe nava de croazieră aflată în centrul focarului de hantavirus – printre care cel puţin unul care a fost testat pozitiv – au sosit în Nebraska pentru a fi examinaţi într-o unitate de carantină de înaltă specializare. Alături de ei se află un cetăţean britanic care locuieşte în SUA. Pe lângă aceste 18 persoane, alte nouă persoane sunt monitorizate în şase state, relatează CNN.

Prin urmare, în prezent, 18 persoane se află sub supraveghere pentru hantavirus în unităţile medicale din SUA, au declarat luni oficialii americani în cadrul unei conferinţe de presă.

Şaisprezece dintre aceste persoane se află la Universitatea din Nebraska – una este internată în unitatea de izolare biologică după ce a fost testată pozitiv, iar 15 se află în unitatea de carantină. Toate aceste persoane sunt în prezent asimptomatice. Au fost supuse unor evaluări medicale sumare, urmând ca evaluări suplimentare să fie efectuate mai târziu în cursul zilei, după ce vor avea ocazia să se odihnească.

Două persoane au fost transferate la Universitatea Emory din Atlanta pentru „evaluare şi îngrijire suplimentară”, dintre care cel puţin o persoană care prezintă simptome. Cuplul se află într-o unitate de izolare biologică.

Pasagerii aflaţi în carantină la Centrul Medical al Universităţii din Nebraska provin din mai multe generaţii, a declarat directorul medical al Unităţii Naţionale de Carantină a centrului. „În general, vârsta pacienţilor din unitatea de carantină variază de la spre 30 de ani până spre 80 de ani”, a spus dr. Michael Wadman. El a adăugat că persoanele cu afecţiuni medicale preexistenter sunt mai vulnerabile la hantavirus.

„Plan de decizie individualizat”

Evaluarea pasagerilor aflaţi sub monitorizare în SUA va dura cel puţin câteva zile. După aceea, va exista un „plan de decizie individualizat” pentru a stabili dacă aceştia ar trebui să-şi finalizeze perioada de monitorizare de 42 de zile acasă sau în unităţile medicale.

Pe lângă aceste 18 persoane, alte nouă persoane sunt monitorizate în şase state. Pasageri din Arizona, California, Georgia, Texas şi Virginia au debarcat anterior de pe nava Hondius, iar persoanele din New Jersey au fost expuse unui caz confirmat în timpul unui zbor internaţional.

Virusul, asociat de obicei cu rozătoarele, s-ar putea să se fi transmis de la om la om la bordul navei de croazieră MV Hondius, a declarat Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Trei pasageri ai navei au decedat începând cu 11 aprilie, iar alţi câţiva sunt bolnavi.

Hantavirusul rămâne un risc scăzut pentru publicul larg

Hantavirusul rămâne un risc scăzut pentru publicul larg, afirmă agenţia mondială de sănătate, iar acesta „nu este un alt Covid-19”, a asigurat directorul acesteia.

În ciuda nenumăratelor măsuri de precauţie şi a monitorizării constante a pasagerilor, directorul interimar al diviziei de agenţi patogeni cu consecinţe grave şi patologie din cadrul CDC (Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA) a declarat că nu poate promite că hantavirusul nu se va răspândi în rândul publicului larg.

„Nu există garanţii ferme. (Dar) luăm cât mai multe măsuri posibil pentru a ne asigura că oamenii sunt în siguranţă şi sănătoşi”, a spus dr. Brendan Jackson.

Fiecare pasager american de pe MV Hondius este monitorizat pentru simptome, a declarat oficialul CDC.

„S-a luat legătura cu toţi pasagerii care s-au întors. Departamentele de sănătate ale statelor îi monitorizează zilnic”, a asigurat dr. Brendan Jackson.

„Au planuri în vigoare pentru a se asigura că se pot izola eficient la domiciliu în cazul în care dezvoltă simptome”, a adăugat el.

Jackson a subliniat că hantavirusul „nu este un virus nou” şi „este cunoscut de zeci de ani”.

„Au existat focare care au fost gestionate în alte ţări şi chiar aici, în Statele Unite. Nu este prima dată – am mai avut tulpina Andes în SUA”, a spus el.

„Datele de care dispunem în prezent sugerează că transmiterea între persoane are loc atunci când acestea prezintă simptome”, a subliniat Jackson. „Astfel, avem un nivel suplimentar de protecţie, ştiind când riscul va fi cel mai mare şi cum ne putem proteja cel mai bine”, a arătat el.