Jocurile Olimpice de la Paris, o catastrofă: hoteluri goale și bilete nevândute
Jocurile Olimpice de la Paris, o catastrofă. Dacă din punct de vedere sportiv, dezvoltarea evenimentului e un lucru îmbucurător – la Paris, sunt așteptați peste 10.000 de atleți din 206 țări recunoscute de CIO – în schimb, faptul că organizarea a devenit o povară financiară insuportabilă e un subiect tare neplăcut.
Pierderile uriașe generate de Jocuri și decontate de oamenii de rând sunt de o notorietate atât de mare, încât în 2017, înainte ca ediția din 2024 să fie acordată Parisului, trei orașe s-au retras din cursa pentru organizare: Budapesta, Roma și Hamburg.
Jocurile Olimpice de la Paris, o catastrofă. Hoteluri goale și amenințări cu grevă
Au rămas, așadar, două variante: Paris și Los Angeles. Și, în loc să fie un duel decis prin tradiționalul proces de votare, francezii au optat pentru JO 2024, iar americanii pentru JO 2028.
Acum, când mai avem o săptămână până la startul ediției pariziene, francezii „fierb“, iar americanii urmăresc cu înfrigurare disperarea lor, știind că riscă să trăiască același dezastru financiar peste patru ani.
Potrivit „The Telegraph“, președintele Emmanuel Macron (46 de ani) a „fluturat“ ideea organizării Jocurilor Olimpice în fața publicului, cu promisiunea că evenimentul va avea un impact masiv asupra turismului, va atrage investiții majore și va relansa economia țării. Toate bune și frumoase, cu o singură problemă. Nu se va întâmpla nimic din toate astea!
De fapt, JO 2024 va fi, în mod cert, un dezastru financiar. Și promisiunea că se vor amortiza costurile organizării e deja privită ca pe o glumă proastă. „Nota de plată“ se ridică la aproximativ 10 miliarde de dolari, potrivit „LA Times“. I
ar boom-ul turistic despre care s-a vorbit atât de mult s-a transformat, de fapt, într-un mare fâs! Oricum, Parisul, cu 44 de milioane de turiști care vizitează orașul anual, n-avea probleme din acest punct de vedere, fiind chiar lider la acest capitol într-un clasament global. Acum însă, pe durata Jocurilor Olimpice, turismul chiar va suferi!
Se micșorează prețurile pe ultima sută de metri
Air France a raportat pierderi de 180 de milioane de euro pentru prima perioadă a anului fiscal pentru simplul motiv că vânzările de bilete pentru Paris sunt cu mult sub nivelul așteptărilor.
De asemenea, rezervările pentru hoteluri sunt extrem de dezamăgitoare. O singură statistică vorbește de la sine: gradul de ocupare al camerelor pentru perioada Jocurilor Olimpice e sub nivelul înregistat în iulie – august 2023!
Motiv pentru care hotelurile au început să micșoreze prețurile, într-o tentativă disperată, pe ultima sută de metri, de a atrage turiștii spre capitala Franței.
De ce însă oamenii nu vor să fie la Paris, între 26 iulie – 11 august? Pentru că Orașul Luminilor avea, oricum, reputația unei destinații scumpe și aglomerate. Iar turiștii n-au vrut să fie aici pe durata JO 2024, fiind convinși că prețurile vor exploda, iar orașul va fi și mai aglomerat decât de obicei.
Și, de parcă acest tablou nu era deja suficient de sumbru, organizatorii „tremură“ și din alt motiv. Concret, din cauza amenințărilor cu grevă care riscă să „paralizeze“ orașul. Poliția franceză și angajații aeroporturilor cer bonusuri consistente pentru cele 17 zile în care volumul de muncă va crește din cauza Jocurilor, fix în perioada concediilor.
Ultima ediție profitabilă, acum 40 de ani!
Jocurile Olimpice n-au fost mereu o „mașină de tocat bani“. Presa americană a notat că, în 1984, Los Angeles a dat o veritabilă lovitură financiară prin organizarea acestui show de dimensiuni planetare. Din păcate, ulterior, lucrurile s-au schimbat în rău.
Atena 2004 a fost un eșec atât de mare, încât Grecia a fost îngenuncheată, intrând, ulterior, într-un colaps financiar.
Rio de Janeiro a cheltuit niște sume astronomice pentru ridicarea unor arene pe care s-a „depus praful“ după evenimentul din 2016, în condițiile au zăcut nefolosite.
Au urmat alte dezastre financiare, la Tokyo (2021) și la Beijing (2022), de această dată din cauza pandemiei COVID-19 care a golit arenele și a făcut imposibilă atragerea unor fonduri din vânzarea biletelor și din turism.
