Austria a îngropat total șansele de aderare a României la Schengen în 2024! Karl Nehammer, cancelarul austriac, a dat o nouă lovitură

Karl Nehammer lansează în mai puțin de 48 de ore programul politic „Planul Austria” prin care speră să convină electoratul austriac să voteze OVP. Aflăm, astfel că veto-ul Austriei împotriva aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen a fost trecut în dreptul cancelarului austriac, la categorie performanțe politice personale.

În plus, menținerea celor două state în afara granițelor Schengen este în continuare o temă pe care OVP o folosește ca mobil electoral. Prin urmare, aderarea completă a României în spațiul european de liberă ciculație reprezintă un mare semn de întrebare.

Karl Nehammer, zeul din spațiul Schengen

Cancelarul austriac Karl Nehammer a susținut veto-ul împotriva României și Bulgariei și totodată a propus înjumătățirea ajutoarelor sociale pentru stranierii sosiți în Austria pe o perioadă de cel puțin cinci ani.

„Obiectivul meu este ca toți austriecii să facă parte din clasa proprietarilor. Avem nevoie de mai mulți contribuabili care să plătească mai puține taxe”, este crezul liderului Partidului Popular.

Printre ideile pormovate în platforma politică se regăsesc măsuri precum reformarea sistemului fiscal precum și reducerea costurilor nesalariale ale forței de muncă la o rată de 05% anual până în 2030, potrivit exxpress.at

Menținerea României în afara spațiului Schengen este un lucru bun, cel puțin asta reiese din planul prezentat de Nehammer, asta în condițiile în care transportatorii români pierd anual miliarde de euro tocmai din acest motiv. Separat de pierderea financiară, trasportatorii care au blocat orașele din România pierd timp prețios la granițele Schengen.

Conci condiții impuse de austrieci

România și Bulgaria vor adera la „pachet” în spațiul european de liberă circulație, la fel cum am făcut și în 2007 când am fost primiți în Uniunea Europeană. Controalele pentru frontierele navale și cele aeriene ar urma să fie eliminate din luna marite a acestui an.

Pentru a îndeplini doleanțele Austriei și implicit pentru a intra în Schengen cu drepturi depline, România are de îndeplinit cinci condiții esențiale. Condiții care de altfel au fost incluse în documentul Consiliului Europei, parte a procedurii de aprobare a extinderii spațiului european de liber acces.

În primul rând România trebuie să crească securitatea la granițele externe ale UE, prin tiplarea prezenței Frontex la frontiera bulgaro- turcă și cea bulgaro-sârbă. A doua condiție constă în creșterea numărului de controale la frontierele terestre cu Bulgaria și Ungaria.

Nu se poate în spațiul Schengen fără respectarea acordului de la Dublin

A treia condiție implică respectarea fără excepție a prevederilor acordului de la Dublin. Adică, țara noastră trebuie să accepte fără drept de replică solicitanții de azi din UE care au ajuns în statele vestice pe la una din granițele României.

Penultima condiție impune guvernanților de la București detașarea unor consilieri în materie de documente, inclusiv consilieri austrieci pentru zborurile relevante la aeroporturile din România, Bulgaria la care se adaugă controlarea prin sondaj la sosirea în Austria.

Ultima condiție este centrată în jurul angajamentului de a discuta în acest despre un spațiu Schengen funcțional și abordarea măsurilor compensatorii la granița cu România și Bulgaria.

Cum se vede planul lui Nehammer de la București

Între timp, la București, ministrul Afacerilor Interne a declarat astăzi 23 ianuarie, că progresul României în dosarul Schengen constă în cooperarea inter-ministerială în materie de practici polițienești cu toate statele vecine, nu doar cu Austria. În accepțiunea ministrului Predoiu, cooperarea polițienească ar trebui să vizeze în mod precis combaterea migrației ilegale.

„Trebuie puse în practică aceste decizii prin consolidarea mijloacelor noastre de a combate migraţia ilegală şi de a proteja frontiera naţională. De asemenea, trebuie să continuăm măsurile de modernizare a armelor, exista deci un complex de acţiuni pe care noi deja le întreprindem astfel încât la capătul mai multor ani de măsuri susţinute, întreg ansamblul forţelor Ministerul Afacerilor Interne să fie modernizat”, a subliniat Cătălin Predoiu.

Poliția de Frontieră are nevoie de mai mult sprijin

La capitolul măsuri pe care România trebuie să le implementeze în perioada imediat următoare, ministrul de Interne a evidențiat că Poliția de Frontieră are nevoie de mai mai multe resurse în materie de logistică și echipamente tehnice.

„Se discută chiar la nivelul Consiliului JAI, acest tip de măsuri, astfel încât procedurile să fie în acord cu ce se întâmplă la ora acesta în spaţiul Schengen, pe frontierele aeriene şi navale. Chestiuni care ţin de la dotări tehnice până la modul de procesare a vizelor. Pe de altă parte, noi trebuie să consolidăm Poliţia de Frontieră şi în termeni de resursă, şi în termeni de proceduri, şi în termeni de cooperare poliţienească, aş vrea să accentuez acest lucru”, a subliniat Predoiu.