Luna iulie, cea mai secetoasă din ultimii 137 de ani în Europa. Unele orașe și sate ar putea să dispară
Luna iulie, cea mai secetoasă din ultimii 137 de ani în Europa. Potrivit Comisiei Europene, din România până în Spania, jumătate din suprafaţa continentului este în pericol din cauza secetei. Franța întreagă se confruntă cu cea mai gravă seceta din istoria sa, după cum a declarat şefa guvernului, Elisabeth Borne. Utilizarea apei este limitată în 93 de regiuni, iar în 100 de localităţi din sud-est deja nu mai curge strop la robinet.
Valurile succesive de căldură și penuria istorică de apă pun toată agricultura europeană în genunchi, calitatea vieții – sub semnul întrebării, ecosistemele, biodediversitatea și turismul – în primejdie.
Luna iulie, cea mai secetoasă din ultimii 137 de ani în Europa. Comisia Europeană intervine
Șefa guvernului francez a activat o celulă de criză interministerială, menită să caute soluții pentru ceea ce a numit „cea mai gravă secetă înregistrată vreodată”.
La rândul său, Comisia Europeană va oferi stimulente legislative şi financiare mai puternice, care să ajute statele membre să reutilizeze apa uzată.
Gigantul energetic EDF ar putea fi obligat să limiteze producția la uzina de la Tricastin pentru că apa din Ron, mult prea caldă, nu satisface nevoile de răcire a reactoarelor.
Situația este dificilă și în întreaga Peninsulă Iberică: în Spania, volumele de apă stocate în bazine sunt în prezent cu 31% mai mici decât media pe zece ani. În Portugalia, apa din lacurile de acumulare pentru centralele hidroelectrice este la jumătate din media celor șapte ani anteriori.
Consecințele ample ale secetei
În Belgia, luna iulie a fost decretată cea mai secetoasa din ultimii 137 de ani. În 18% dintre punctele de măsurare din Belgia, nivelul apei înregistrează recorduri negative. Cea mai gravă este situaţia din vestul Flandrei.
Consecinţele secetei sunt ample. Peştii din apele secate sunt siliţi să migreze, ceea ce perturba eco-sistemele. irigaţiile devin imposibile, iar solul uscat nu mai poate absorbi apa când plouă, ceea ce duce la inundaţii.
Mai rău, secarea sursei de apă necesară pentru răcirea reactoarelor la centrale nucleare, esenţiale pentru producţia de electricitate, antrenează întreruperi ale producţiei. Fără electricitate suficientă, oamenii îşi iau gândul de la aer condiţionat, calcatul rufelor ori aprinderea tuturor becurilor din casă. Iar cel mai alarmant scenariu, deja realitate în sudul Franţei, include dispariţia unor oraşe şi sate.
În Italia, 2022 a fost deja decretat cel mai călduros de când se fac măsurători. Prejudiciul adus agriculturii se ridică la șase miliarde de euro. Recolta de porumb și furaje s-a înjumătățit, producţia grâului a scăzut cu 30%, cea a fructelor cu 15%, iar cantitatea de lapte muls a scăzut şi ea cu 20%. În pericol sever este şi producţia de orez a Italiei, vitală pentru faimosul risotto.
