În ziua de luni după Paşti, uneori şi marţea, se merge pe la rudele cele mai apropiate pentru a vesti Învierea Domnului. Astfel, fiii merg la părinţi, nepoţii la moşi şi finii la naşi.
Se duce o pască, câteva ouă roşii, fructe şi băutură. Sunt primiţi cu cozonac şi ouă roşii iar la plecare se primeşte tot o pască şi ouă roşii.
În anumite zone, în a doua zi de Paște credincioșii merg la rude și la prieteni cu ouă roșii și cozonac, care sunt simboluri ale iubirii și prețuirii. Familiile se adună în jurul mesei și discută planuri de viitor și evenimentele petrecute în timpul Postului Mare.
Un alt obicei important întâlnit în mai multe comunități este „umblarea cu pasca”.
Finii își vizitează nașii și le aduc pască, ouă roșii și colaci. Aceste alimente reprezintă hrana sufletească și materială, ce este oferită cu dragoste și recunoștință. Nașii își ospătează finii și își întăresc legătura spirituală. Tot în Lunea Albă, copiii merg la părinți sau la bunici ca să le ducă simboluri pascale.
În unele zone din Transilvania există obiceiul stropitului ritual cu apă. Tinerii merg din casă în casă și stropesc fetele cu parfum sau apă. Acest gest reprezintă curățarea sufletească și reînnoirea legăturilor.
Alt obicei mai este „Jocul Lioarelor”. El se regăsește în vestul țării. Fetele tinere își fac jurământ de prietenie și își promit sprijin și ajutor reciproc.
Credincioșii sunt de părere că Lunea Albă aduce noroc și ocrotire tot anul. De asemenea, se mai crede că dacă cineva începe o activitate în această zi va fi sprijinit de forțe pozitive. Casele sunt aerisite și curățate după masa de Paște, iar lumânările rămase de la slujba Învierii sunt aprinse din nou pentru purificarea locuinței și pentru a atrage binecuvântarea.
În Moldova se obișnuiește ca în această zi să se împartă bucate celor săraci, ca semn al milei creștine. În Muntenia se pun ramuri verzi la porți, simbol al renașterii naturii și speranței. În Oltenia se organizează târguri mici, unde gospodarii aduc produse tradiționale.