Lupta împotriva Austriei privind aderarea la Schengen continuă, cu toate că premierul Marcel Ciolacu a anunțat recent că acceptă condiției Vienei privind un prim pas către o accedere la cel mai mare spațiu de liberă trecere din lume, inițial doar cu granițele aeriene.
Astfel, eurodeputatul Eugen Tomac anunţă că a făcut recurs la CJUE în procesul împotriva refuzului Austriei de a permite României intrarea în Schengen și crede că „putem câştiga”.
Liderul PMP, anunţă miercuri că a făcut recurs la CJUE în procesul împotriva refuzului Austriei de a permite României intrarea în Schengen. Guvernul de la Bucureşti nu a ştiut şi nici nu a vrut să lupte pentru dreptul românilor de a circula liber în Europa, spune Tomac.
”Timp de 12 ani am aşteptat, am răbdat, am sperat, am ascultat promisiuni. Nici răbdarea şi nici speranţa nu ne-au adus, însă, în spaţiul Schengen, acolo unde ne este locul. Guvernul de la Bucureşti nu a ştiut şi nici nu a vrut să lupte pentru dreptul românilor de a circula liber în Europa. Toţi renunţaseră înainte să fi folosit toate mijloacele pe care le aveam la dispoziţie. Nimic mai greşit”, a explicat Eugen Tomac.
Eurodeputatul arată că a mers mai departe, în Justiţie.
”Am făcut-o singur, însă în interesul tuturor românilor. Am pierdut în prima instanţă, însă nu mă opresc aici. Am depus astfel cererea de apel şi am în continuare convingerea că putem câştiga. Spre deosebire de toţi cei care au luat poziţia ghiocelului fără a acţiona cu demnitate şi curaj, eu am conştiinţa împăcată. Am făcut tot ceea ce îmi stătea în putinţă în calitate de cetăţean român şi deputat în Parlamentul European”, mai afirmă eurodeputatul PMP.
2.537 de cereri de azil au fost depuse în noiembrie 2023, cu aproape 80% mai puține decât în noiembrie 2022, transmite publicația austriacă Kurier. În noiembrie 2022, potrivit statisticilor Ministerului de Interne (BMI), 11.970 de persoane au depus cereri de azil în Austria.
Potrivit informațiilor Ministerului de Interne, între ianuarie și noiembrie 2023 au fost depuse 56.178 de cereri de azil – ceea ce corespunde unei scăderi de aproximativ 47% față de anul precedent. În ceea ce privește țările de origine, cele mai multe cereri au fost depuse de cetățeni sirieni, urmați de persoane din Afganistan și Turcia.
Într-un comunicat de presă, ministerul a citat controalele sporite la frontieră, lupta împotriva traficanților de persoane și procedurile de azil mai rapide drept motive pentru scăderea numărului de cereri.
Potrivit BMI, în ultimele unsprezece luni ale acestui an, în procedurile rapide și urgente au fost luate 7.972 de decizii negative. În plus, până la sfârșitul lunii noiembrie, 28.733 de persoane s-au sustras procedurii și au părăsit din nou Austria. Până în prezent, în 2023 au fost efectuate în total 11.551 de expulzări, dintre care 6.088 au fost plecări ordonate și 4.463 de persoane au fost expulzate cu forța.
Reamintim că Austria a folosit tema migrației pentru a respinge intrarea României și Bulgariei în Schengen. Cele două țări au respins acuzațiile că nu și-ar păzi bine granițele.