Macron și Tusk discută trimiterea de trupe străine în Ucraina după încheierea războiului. Viktor Orban, anunț după discuția cu Putin
Preşedintele francez Emmanuel Macron discută joi, la Varșovia, cu premierul polonez Donald Tusk despre desfăşurarea unei forţe postbelice de menţinere a păcii în Ucraina, au declarat pentru POLITICO un diplomat al Uniunii Europene şi un oficial francez.
Între timp, Budapesta a anunţat, după discuţia la telefon a premierului ungar Vikor Orban cu preşedintele rus Vladimir Putin, că Kievul a respins o oferă de încetării ostilităţilor ”de Crăciun” şi un schimb de prizonieri, iar Ucraina neagă a discutat cu oremierul ungar despre un armistiţiu de sărbători, transmite AFP.
Tusk a pus capăt speculațiilor
Premierul polonez Donald Tusk a respins speculațiile potrivit cărora țările europene se pregătesc să desfășoare mii de trupe în Ucraina ca parte a unui potențial acord de încetare a focului pentru a pune capăt războiului cu Rusia.
„Vreau să scurtez speculațiile privind prezența trupelor acestei sau acelei țări în Ucraina după un posibil acord de pace sau în cazul unei încetări a focului”, a declarat Tusk reporterilor în timpul unei vizite a președintelui francez Emmanuel Macron, arată Politico.
Macron şi Tusk discută trimiterea de trupe străine în Ucraina după încheierea războiului
Întâlnirea dintre cei doi lideri importanţi din UE vine pe fondul temerilor tot mai mari că viitoarea administraţie a lui Donald Trump îi va forţa pe europeni să preia mai multe responsabilităţi militare în Ucraina.
„Este adevărat”, a confirmat diplomatul UE atunci când a fost întrebat despre un articol din ziarul Rzeczpospolita care susţinea că cele două ţări discută despre o potenţială forţă de menţinere a păcii de 40.000 de oameni compusă din trupe din ţări străine. Diplomatul nu a dat detalii cu privire la ţările din care ar putea proveni soldaţii.
Cu toate acestea, un oficial polonez de rang înalt a declarat că au fost surprinşi de această propunere care ar fi venit din partea lui Macron.
„Aceasta nu este o formulă care ne-ar permite să luăm o astfel de decizie”, a declarat oficialul, adăugând că misiunile de menţinere a păcii ar trebui să fie decise în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, nu într-o discuţie bilaterală cu preşedintele francez. Trimiterea de trupe poloneze în Ucraina „ar avea sens doar în cadrul unui format NATO”, a adăugat acesta.
Propunerea privind forţa de menţinere a păcii este separată de ideea anterioară a lui Macron de a trimite instructori militari în Ucraina în timpul războiului în curs, precizează POLITICO.
La începutul acestei săptămâni, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut aparent referire la un astfel de plan atunci când s-a întâlnit cu Friedrich Merz, probabil viitorul cancelar al Germaniei, în prezent şef al opoziţiei conservatoare din Germania.
„Vă voi spune sincer, ne putem gândi şi lucra la poziţia lui Emmanuel (Macron)”, a declarat Zelenski reporterilor. „Vă amintiţi, el a propus ca trupele acestei sau altei ţări să fie prezente în unele teritorii ale Ucrainei, ceea ce ne-ar garanta securitatea în timp ce Ucraina nu este în NATO”, a spus Zelenski.„Dar înainte de asta, trebuie să înţelegem clar când va fi Ucraina în UE şi când va fi în NATO”, a adăugat el.
Liderul ucrainean a subliniat, de asemenea, nevoia ţării sale de a avea garanţii de securitate atunci când s-a întâlnit cu Donald Trump la Paris, în weekend.
Principala solicitare a Ucrainei este să primească o invitaţie oficială de a adera la NATO, dar membri precum Statele Unite şi Germania se opun, îngrijoraţi de posibilitatea de a fi atraşi într-un război cu Rusia. Fără aderarea la NATO, Kievul se teme că orice acord de pace ar permite pur şi simplu Rusiei să aibă un răgaz şi apoi să atace din nou, după ce îşi va reface armata.
Îngrijorări față de Vladimir Putin
Trimiterea de forţe străine de menţinere a păcii în Ucraina ar putea linişti temerile Kievului că aliaţii săi nu vor interveni dacă liderul rus Vladimir Putin va relua războiul. Kievul are experienţa amară a renunţării la arsenalul său nuclear în 1994 în schimbul unor promisiuni de securitate care nu au împiedicat un atac rusesc.
„Este foarte clar că încheierea războiului şi câştigarea păcii sunt posibile doar atunci când Ucraina este în NATO şi în UE”, a declarat pentru POLITICO vicepremierul ucrainean Olha Ştefanişina.
Ministrul german de externe Annalena Baerbock a abordat, de asemenea, problema atunci când a fost întrebată săptămâna trecută despre un posibil rol al Germaniei în orice forţă de menţinere a păcii. „Desigur, tot ceea ce serveşte păcii în viitor va fi susţinut de partea germană cu toate eforturile”, a spus ea.
Cu toate acestea, poziţia oficială a Berlinului a fost refractară faţă de orice plan de desfăşurare de forţe. Creştin-democraţii, care probabil vor conduce guvernul după alegerile din februarie, au fost mai deschişi să ajute Ucraina, dar Merz a declarat la începutul acestei luni că discuţiile despre o misiune germană de menţinere a păcii în Ucraina sunt „iresponsabile”.
Polonia este, de asemenea, precaută – în special în ceea ce priveşte trimiterea de soldaţi în Ucraina în timpul războiului. Trimiterea de trupe poloneze în Ucraina „iese din discuţie în acest moment”, a declarat marţi ministrul apărării Władyslaw Kosiniak-Kamysz. El a spus că Macron a invocat această posibilitate în februarie, dar când Kosiniak-Kamysz a fost la Paris luna trecută, problema nu a fost ridicată. Ministrul polonez a insistat că orice astfel de măsură ar trebui să fie luată de NATO.
„Sunt pe masă diverse scenarii. Vom proceda ca o alianţă. NATO trebuie să joace un rol-cheie aici, nu ţările individuale”, a spus el.”
Şi alţi oficiali de rang înalt au abordat subiectul. Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat în timpul unei vizite recente la Kiev că soldaţii din ţările UE ar putea servi într-o zi în Ucraina.
„Cred că nu ar trebui să excludem nimic”, a spus ea.
FACTORUL TRUMP
Există o presiune tot mai mare asupra ţărilor europene pentru a prelua iniţiativa în ceea ce priveşte Ucraina, deoarece Donald Trump a spus clar că el crede că Europa a rămas în urmă în ceea ce priveşte ajutorul acordat Kievului şi că îşi propune să pună capăt războiului după preluarea mandatului.
„Ar trebui să existe o încetare imediată a focului şi ar trebui să înceapă negocierile”, a scris Trump într-o postare pe platforma sa de social media. De asemenea, el a avertizat că Ucraina va primi „posibil” mai puţin ajutor militar după ce îşi va prelua el mandatul la Casa Albă şi a subliniat că SUA vor lua în considerare „în mod absolut” părăsirea NATO, dacă alţi membri nu îşi ating obiectivele privind cheltuielile de apărare.
The Wall Street Journal a relatat luna trecută că unii consilieri ai lui Trump sugerează un plan de pace care ar îngheţa luptele de-a lungul liniilor de front actuale, ar forţa Ucraina să îşi suspende cererea de aderare la NATO pentru cel puţin 20 de ani şi ar asigura o poliţie în zona demilitarizată dintre cele două părţi cu trupe din UE şi Regatul Unit.
Oficialul polonez de rang înalt a declarat că o altă îngrijorare cu privire la propunerea lui Macron este că situaţia politică mai largă este încă foarte incertă până când Trump va depune jurământul.
„Este greu chiar să discutăm un astfel de subiect până după 20 ianuarie”, a mărturisit el.
Palatul Elysée a declarat într-un comunicat că Macron se duce în Polonia pentru a discuta despre Ucraina „într-un nou context transatlantic”, dar a refuzat să facă vreun alt comentariu pentru articolul din POLITICO.
Orban anunţă, după ce a vorbit cu Putin la telefon, că Kievul a respins o încetare a focului de Crăciun şi un schimb de prizonieri
Budapesta a anunţat, după discuţia la telefon a premierului ungar Vikor Orban cu preşedintele rus Vladimir Putin, că Kievul a respins o oferă de încetării ostilităţilor ”de Crăciun” şi un schimb de prizonieri, iar Ucraina neagă a discutat cu oremierul ungar despre un armistiţiu de sărbători, relatează AFP.
”Noi am propus un armistiţiu de Crăciun şi un vast schimb de prizonieri. Este trist că preşedintele @ZelenskyyUa le-a respins clar şi a exclus azi (miercuri)”. Noi am făcut ceea ce am putut!”, a scris pe X Viktor Orban, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE).
La rândul său, Ucraina a anunţat că nu a ”discutat” cu premierul ungar despre un armistiţiu de sărbători, potrivit unui consilier prezidenţial.
”La fel ca întotdeauna, partea ungară nu a discutat cu Ucraina. Şi la fel ca întotdeauna, Ungaria nu a avertizat Ucraina cu privire la discuţiile sale cu Moscova”, a deplâns într-un mesaj scris, adresat presei, un consilier de la preşedinţua ucrainană, Dmitro Lîtvîn.
Moscova a anunţat într-un comunicat că Viktor Orban a declarat, în această convorbire le telefon, că caută o soluţie ”politico-diplomatică” la conflict, mulţumită ”contactelor sale cu lideri occidentali”.
Avertismentul lui Vladimir Putin
La rândul său, Vladimir Putin a denunţat ”linia distrugătoare a regimului de la Kiev”, care exclude o ”rezolvare paşnică”, potrivit acestei declaraţii a Kremlinului, care precizează că cei doi lideri au discutat şi despre situaţia din Siria.
Viktor Orban a confirmat o ”conversaţie de o oră” cu liderul de la Kremlin.
”Este vorba despre cele mai periculoase săptămâni ale războiului”, a avertizat el.
SUBMINAREA ”UNITŢII” EUROPENE
Câteva ore mai târziu, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe viktor orban de subminarea ”unităţii” europene împotriva asaltului rus în Ucraina prin această convorbire la telefon cu Vladimir Putin.
”Nimeni nu trebuie să-şi promoveze propria imagine în detrimentul unităţii”, iar ”unitatea în Europa a fost mereu cheia” opririi războiului, a subliniat Zelenski.
”Nu pot să aibă loc negocieri despre războiul pe care Rusia îl poartă în Ucraina fără Ucraina”, a subliniat el într-un mesaj pe X.
”Noi sperăm toţi ca Viktor Orban să nu-l sune pe (preşedintele sirian Bashar al-)Assad la Moscova pentru a asculta lecţii timp de ore”, l-a ironizat preşedintele ucrainean, referindu-se la recenta fugă în Rusia a liderului sirian răsturnat de la putere de către rebeli.
Luni, Viktor Orban a discutat cu preşedintele ales american Donald Trump la reşedinţa acestuia, Mar-a-Lago, în Florida, unde şi-a continuat ”misiunea de pace” în Ucraina, potrivit Budapestei.
Viktor Orban, care a rămas un apropiat al Kremlinului, este unul dintre puţinii lideri din UE care-şi menţine de mult timp contactele cu ”prietenul” său Donald Trump, cu care s-a întâlnit deja în două rânduri anul acesta şi pe care-l susţine din 2016.
Viktor Orban spune că caută o soluţie diplomatică a conflictului din Ucraina prin întâlniri cu reprezentanţi ai ambelor tabere.
El şi-a iritat partenerii în iulie, când s-a dus să-l vadă pe Vladimir Putin la Moscova, fără coordonări anterioare.
În convorbirea telefonică de miercuri, Putin şi Orban au discutat, de asemenea, despre cooperarea ”economică şi comercială” a Moscovei cu Budapesta, potrivit Kremlinului, şi anume despre ”proiecte reciproc benefice în domeniul energetic”.
Ungaria continuă să importe aproximativ două treimi din gazele naturale pe care le consumă din Rusia.
